Ședință importantă a CSAT

 

Legea Apărării Naționale va fi trimisă în Parlament. Implicații mari pentru România!

Președintele interimar Ilie Bolojan a susținut miercuri, 30 aprilie 2025, o declarație de presă la Palatul Cotroceni, la încheierea ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președintele interimar a anunțat că Legea Apărării Naționale a fost trimisă în Parlament  pentru dezbatere și adoptare. Această lege este parte integrantă a unui pachet format din patru acte normative esențiale pentru modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării.

Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030, un proiect care urmărește, pe de-o parte, creșterea bugetului pentru apărare, etapizat în anii următori, în așa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre.

În acest sens, a mai explicat Ilie Bolojan, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti Summitul NATO din luna iunie de la Haga, din a doua jumătate a lunii, să își asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, așa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de Est.

Al doilea element legat de creșterea capacității de apărare este accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană pentru țările Uniunii Europene în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit.

Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național.

De asemenea, un al treilea element referitor la creșterea capacității de apărare este legat și de realizarea acestor investiții, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât industria publică, dar și cea privată, în acest sens fiind mandatați să poarte negocieri în așa fel încât să putem realiza parteneriate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute în ghidul de accesare a acestor credite stabilite de către Comisia Europeană.

Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național.

Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naționale a României, un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație.

El a menționat că cea de-a patra lege se află în prezent în analiză la Guvern. La sfârșitul lunii mai, aceasta va fi supusă avizării la CSAT, urmând apoi să intre în procedura parlamentară.

„Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă, și în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.

Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern și la finalul lunii mai și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate, și întreg pachetul de legi, care, așa cum am spus, aduce la zi toată legislația în domeniul apărării și permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare și aceste aspecte legislative să fie rezolvate”, a mai declarat Ilie Bilojan, potrivit comunicatului emis de presidency.ro

C.L.

Întâlniri de ochii lumii și să se împăuneze cu funcțiile lor, în fața nației

Am auzit o discuție extrem de interesantă pe un mijloc de transport în comun, între doi oameni trecuți de 70 de ani, care suna cam așa: „Întâlnirile de la Palatul Cotroceni la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, conduse de președintele interimar al României, Ilie Bolojan, mi se par pierdere de vreme, un mod de a-și arăta mușchii în fața românilor, de a se preface că ei muncesc și analizează modul cum poate fi ferită România de război și apărată în fața lui Putin. Domnule, noi nu contăm! Crede-mă! Toate deciziile le iau cei de la Bruxelles, în frunte cu Ursula von der Leyen, care mult rău ne-a făcut nouă, României!” Celălalt interlocutor îl aproba tacit, dând din cap, dar era atent în jur, avea teamă să nu fie văzut în compania primului, care s-a dezlănțuit:

„ Dumneata nu vezi cum ne bagă pe gât arme americane sau din țările Uniunii Europene, de la avioane, nave de război, drone, muniție, pe foarte mulți bani, în timp ce poporul român sărăcește și n-are ce pune pe masă. Bogatul tot la bogat ține, crede-mă! Am cumpărat  sistemul Patriot de rachete cu peste un miliard de dolari și apoi am fost obligați să-l donăm ucrainenilor! Câte sute de kilometri de autostradă sau spitale noi se puteau face cu acei bani, poți să-mi spui? Noi nu contăm! Cel mai mult m-am furiat pe generalul Zisu. Când războiul este lângă granițele țării tale, când cad dronele rusești pe teritoriul României, tu ești preocupat să te îmbogățești și să aduni mii de tablouri de valoare, ceasuri scumpe și proprietăți, de parcă ai trăi veșnic! Și generalul Cătălin Ștefăniță Zisu scapă, cu ajutorul unei armate de avocați șmecheri, cu 2-3 judecători corupți, va fi scos ca lacrima, vorba proverbului nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase, când el ar trebui să fie în fața Curții Marțiale și pus la zid!

După ce au servit cafea dintr-un termos, cafea care s-a dovedit foarte caldă, primul individ, cam de 1,80 m înălțime, în jur de 110 kg, îmbrăcat îngrijit, cu o pălărie neagră de lână pe cap și o borsetă de piele la purtător, a continuat: „Domnule, răul cel mai mare de după 1990 l-a făcut Justiția, care-i stat în stat. Dumneata nu vezi cum și-au dat salarii și pensii nesimțite și câte și mai câte beneficii, inclusiv prime de concediu. Merg în pensie la 40 și ceva de ani, apoi se distrează ca Iohannis prin tot felul de croaziere, vizitează lumea și se distrează cu fete tinere. Mi-e și groază să mă gândesc la discrepanța dintre ei și cetățenii de rând, dar cei în robă ar trebui să se gândească când iau banii cu roaba la oamenii necăjiți, care n-au dinți în gură, bani de medicamente și sunt nevoiți să mănânce urzici șase luni pe an iar carne sau cozonac doar la Paște și Crăciun și-n campaniile electorale. Și venind vorba de alegeri, ce-a făcut Curtea Constituțională e atac clar la democrația acestei țări, libertatea votului obținută cu sângele tinerilor morți la Timișoara! Eu n-am mult de trăit, de asta îmi permit să îți spun toate astea în gura mare, dar n-am crezut la anii mei, că mi se va lua dreptul constituțional la vot, adică să votez pe cine doresc eu. O să vedeți că sistemul n-o să-i lase să candideze și pe alții, nu numai pe Georgescu, până n-o să iasă unul de-al lor, de-a coaliției nefirești, PSD+PNL=UDMR! De aici, din această încrengătură, cel mai mult au de câștigat maghiarii din România, care-și urmăresc scopul final, Ardealul, cu religiozitate și fanatism și mai sunt ajutați cu bani sorosiști de afară”.

Din păcate, la următoarea stație a trebuit să cobor, deși, de dragul discuției dintre cei doi septuagenari lucizi, am fost tentat, pentru o clipă, să merg până la capăt de linie...

Gelu DRAGOȘ, UZPR

Bugetul pe 2017 a primit avizul CSAT. Iohannis spune ca ministrul de Finanţe a promis să rezolve problemele la rectificare

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a dat aviz favorabil bugetelor institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, a anuntat presedintele Klaus Iohannis la finalul şedinţei.
Seful statului a spus insa ca proiectul de buget pregatit de Guvern si care ar urma sa fie trimis Parlamentului este unul problematic, care prevede o crestere foarte mare a cheltuielilor.

Iohannis a precizat insa ca ministrul de Finante a promis ca, la rectificarea bugetara, sa faca modificari "acolo unde apar probleme, in special in domeniul salarizarii personalului".

"Guvernul a pregatit un proiect de buget pe care doreste sa il trimita in Parlament si, pentru acest lucru, este nevoie de avizul CSAT. Acest buget, pe care Guvernul l-a pregatit si este gata sa-l trimita in Parlament, mi se pare problematic. Acest buget prevede o crestere foarte mare a cheltuielilor si, dupa parerea specialistilor si dupa parerea mea, acest buget este prea optimist.

Este un buget supraevaluat, fara sa existe o explicatie pertinenta pentru aceasta crestere foarte mare - vorbim de o crestere de in jur de 15%. Chiar daca consideram ca economia Romaniei va creste, lucru pe care ni-l dorim cu totii, o crestere atat de mare este greu de realizat. In acest context, este cu atat mai greu de realizat de ce bugetele din domeniul securitatii nationale, in unele zone, au fost scazute", a precizat presedintele.

Iohannis s-a aratat multumit de bugetul Ministerului Apararii, de 2% din PIB, care corespunde angajamentelor tarii noastre fata de NATO.

"Proiectul prevede o alocare de 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apararii Nationale, ceea ce corespunde cu angajamentele in vigoare si este important ca acest buget sa fie si executat, cu folos pentru Romania si securitatea nationala a Romaniei. Este extrem de important ca acest bani sa fie folositi pentru programe de dotare pe termen lung.

Bugetul pentru Ministerul de Interne este intr-o zona foarte apropiata cu cel de anul trecut, iar toate celelalte bugete (din domeniul securitatii nationale - n.red.) sunt scazute cu aproximativ 10%. Am analizat toate aceste bugete si, in final, CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate", a aratat seful statului.

Insa, proiectul de buget a primit acest aviz pozitiv cu o conditie. "Ministrul de Finante s-a angajat ca, la rectificarea bugetara, sa vina cu o completare pentru aceste sume acolo unde apar probleme, in special in domeniul salarizarii personalului. Cu aceasta remarca a fost avizat proiectul de buget", a conchis Klaus Iohannis.

Dupa ce a primit avizul CSAT, Guvernul urmeaza sa aprobe, marti, in sedinta, proiectul de buget pe anul 2017. Acesta va ajunge ulterior in Parlament, insa cu o intarziere de cateva zile fata de calendarul initial propus de Executiv.

Amintim ca, in forma initiala prezentata in ianuarie de Guvernul Grindeanu, proiectul de buget pe 2017 prevedea mai putin de 2% din PIB pentru Aparare.

Mai exact, in buget era alocata suma de 11,02 miliarde lei pentru Ministerul Apararii, adica 1,35% din PIB-ul pe anul 2016. Insa Executivul s-a angajat atunci ca va aloca pentru Aparare 2% din PIB in 2017, ceea ce s-a si intamplat in cele din urma.

De asemenea, in prima varianta a bugetului, institutiile din domeniul securitatii nationale - SIE, STS si SPP - primeau fonduri mai mici cu circa 10% fata de anul trecut, in afara de Serviciul Roman de Informatii (SRI), care beneficia de o crestere cu 0,9% fata de 2016.

Ulterior, Guvernul s-a razgandit si a scazut si bugetul SRI, care este cu 9,4% sub nivelul din 2016. In acelasi timp, Executivul a scazut si fondurile alocate Administratiei Prezidentiale, care sunt mai mici cu 15% in comparatie cu anul precedent.

Precizam ca presedintele PSD Liviu Dragnea, abia intors din SUA de la ceremonia de investitura a lui Donald Trump in functia de presedinte al Americii, s-a aratat foarte nemultumit de sumele pe care ar fi urmat sa le primeasca cele doua institutii si s-a plans ca ministrul de Finante Viorel Stefan e "prea moale".

Citeste mai multe despre disputa pe proiectul de buget:

Consiliul fiscal avertizeaza ca bugetul nu este realist: Venituri supraevaluate, cheltuieli subevaluate, derapaj de proportii la deficit

Iohannis i-a scris lui Grindeanu: Reducerea bugetelor in domeniul securitatii nationale e un atentat la siguranta romanilor

Vom intra in februarie fara buget adoptat, dupa ce Grindeanu nu s-a inteles cu Iohannis

Dragnea, nemultumit ca Iohannis intarzie bugetul: E intr-o campanie ofensiva negativa impotriva noastra
                                                                               ZIARE.COM

Țară bananieră! CSAT recunoaște că ani de zile ofițerii SRI au participat la anchete penale în baza unor decizii secrete

România a ajuns țară bananieră. În ziua în care Curtea Constituțională tăia puterile SRI, CSAT recunoștea că ofițerii serviciului participau la anchete în baza unor hotărâri secrete și nu în virtutea legii.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România a făcut public un document primit în urmă cu aproape un an de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), legat de implicarea serviciilor secrete, în special a SRI, în activitatea de urmărire penală. Astăzi – când Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din munca efectivă de urmărire penală – rolul SRI pare a fi mult limitat, dar, așa cum reiese din documentul publicat de UNJR, rămân destule aspecte în care ofițerii de informații par să aibă atribuții dincolo de prevederile legale.

Disputa dintre magistrați și SRI a fost stârnită, în primăvara lui 2015, de o afirmație a fostului șef al Direcției Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbravă ( devenit la 1 august 2016 secretar general al principalului serviciu secret din România). E vorba de celebra declarație că Justiția este, pentru SRI, un „câmp tactic”.

Imediat au apărut reacții, multe legate și de faptul că o solicitare din 2014 a judecătorului Horațius Dumbravă – membru al Consiliului Superior al Magistraturii CSM) – privind numărul de ofițeri acoperiți din Justiție rămăsese fără răspuns.

Publicarea unui răspuns al CSAT din 19 ianuarie 2016 la solicitarea din 2014 nu a liniștit apele. CSAT susținea atunci că nu există ofițeri acoperiți între judecători și procurori, dar Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) a continuat demersurile lămuririi situației „câmpului tactic”, susținând că există ordine secrete ale unor instituții fără atribuții legislative – se făcea referire la CSAT – în baza cărora SRI are atribuții dincolo de lege.

                                                                                      NapocaNews

Elefantul din cameră – sistemul Big Brother al SRI e vechi de 13 ani

Câteva ONG-uri au acuzat zilele trecute Serviciul Roman de Informații (SRI) că  va demara un amplu program de supraveghere în masă cu bani europeni. E vorba de un proiect prin care SRI intenționează să achiziționeze software și hardware de 25 de milioane de Euro pentru „consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice” a unor instituții publice (MAI, MP, MFP, DGAF).

Deși scrisoarea inițiată de ONG-uri se adresa multor instituții naționale și europene (Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene, Primul Ministru, MCSI, Comisia de control a SRI, CSAT), până în acest moment doar SRI a venit cu un comunicat de presă care însă ridică mai multe semne de întrebare și confirmă o parte din temerile exprimate de semnatarii scrisorii. Pesemne că SRI ne ia de proști și ne anunță că Sistemul informatic de integrare și valorificare operațională și analitică a volumelor mari de date (SII Analitics), care urmează să primească finanțare, nu colectează date noi, ci le analizează, pe baza unor algoritmi, pe cele existente. Serios? Nu a existat nici o secundă suspiciunea că SRI va colecta date noi prin acest proiect – ar fi chiar culmea! Dar conform comunicatului SRI, ar trebui să fim liniștiți și mulțumiți că nu finanțăm operațiuni de colectare de date sau interceptare a comunicațiilor din fonduri europene! Trebuie să ai tupeu să scrii asemenea comunicat, să dai dovadă de un profund dispreț față de cetățenii a căror siguranță se presupune că o asiguri, tratându-i de idioți. Îngrijorarea ONG-urilor și a tuturor celor care au protestat împotriva finanțări proiectului nu este că vor fi colectate date noi, ci că datele cu caracter personal a milioane de români, date deja existente și obținute prin integrarea și agregarea bazelor de date de la diverse instituții vor fi accesate discreționar, abuziv, încălcându-se dreptul la viață personală și alte drepturi fundamentale. Sigur că statul poate  accesa și procesa date cu caracter personal, dar nu oricum, ci conform unor proceduri previzibile, transparente, cu  un scop precis și definit. Pentru aceasta există directive europene, iar unele state, cum e Franța au legi speciale și o autoritate publică  – Commission Nationale de l’Informatique et des Libertés (CNIL) – care veghează ca datele cu caracter personal să fie tratate conform legii în vigoare. Cu referire la aceasta temere, SRI ne  asigură solemn că «Proiectul presupune un sistem de audit complex din punct de vedere al respectării legislației în vigoare». Care legislație, ce fel de audit, auditor selectat pe ce criterii? Nimic… Sau termenul de audit complex ar trebui să ne facă să dormim liniștiți și să credem SRI pe cuvânt

Tăcerea instituțiilor și răspunsul într-o ureche al SRI sunt doar începutul poveștii. Scrisoarea ONG-urilor nu a făcut decât să zgândăre pojghița sub care se ascunde un noian de probleme, majoritatea vechi, din păcate. Să le luăm pe rând.

Mai întâi, proiectul față de care au protestat ONG-urile pe motiv că ar conține potențialul unei supravegheri generalizate a populației nu e primul proiect de acest fel finanțat prin fonduri europene.  SRI a mai accesat fonduri europene pentru proiecte cu potențial de supraveghere în masă și în trecut. În perioada 13.02.2015-15.12.2015, SRI a derulat un proiect similar, numit „SII Infrastructură  –  Sistem  informatic integrat de interoperabilitate între bazele de date ale principalelor instituții ale statului”, în valoare de 74.997.580,00 RON, autoritatea de management fiind Ministerul pentru Societatea Informaţională. Ca și proiectul care a stârnit indignarea ONG-urilor și a mai multor cetățeni, și proiectul în cauză prelua informațiile  necesare de la mai multe instituții publice, prin asigurarea interoperabilităţii dintre bazele de date ale acestora. Ceea ce uită SRI și Ministerul Fondurilor Europene pare să ignore e  faptul că o instituție publică, să zicem MAI, nu poate să acceseze direct bazele de date ale altei instituții, de exemplu MFP. Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat deja în acest sens în cazul Bara vs. CNAS&ANAF (C201-14). În acest sens, decizia CEJ este foare clară –  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul Bara vs CNAS &ANAF, care permite unei instituții publice a unui stat membru să prelucreze datele cu caracter personal care i‑au fost transmise de o altă instituție publică, în special datele privind veniturile persoanelor vizate, fără ca acestea din urmă să fi fost informate în prealabil cu privire la transmitere și cu privire la prelucrare. Prin urmare, oricare ar fi reglementarea națională care permite în cazul de față Sistemului Informatic Integrat (SII) să își desfășoare activitatea, aparent există indicii temeinice ca ea ar contraveni prevederilor  directivei 95/46/CE, din moment ce în ambele proiecte pentru care SRI a primit finanțare europeană se vorbește de accesarea integrată și rapidă a bazelor de date a diverselor instituții publice.

Și aici survine o altă mare problemă – reglementarea în baza căreia funcționează SII este… secretă. SII, prin intermediul căruia sunt depozitate și gestionate informații adunate de la toate instituțiile statului,.  este înființat în anul 2003 ca o componentă a Sistemul Electronic Naţional. La rândul său, Sistemul Electronic Național reprezintă, conform legii 161/2003, un sistem informatic de utilitate publică, creat  în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice. Rețineți, vă rog, cuvintele cheie –  informație publică, serviciu public, utilitate publică. Operatorii sistemului, conform legii, sunt  trei instituții – Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei și Ministerul Administraţiei Publice și Sistemul Informatic Integrat (SII). Includerea acestui SII ca o componentă a Sistemului Electronic Național face azi ca SRI, în cadrul căruia funcționează mașinăria numită SII, să fie eligibil pentru finanțare pe programe de e-guvernare. Problema e că SII este creat și funcționează în baza unei hotărâri secrete din 2003 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, prezidat la acea vreme de Ion Iliescu, ceea ce ne pune pe noi, cetățenii, în imposibilitatea de a avea orice control asupra felului în care informațiile respective sunt utilizate. Conform relatărilor presei de la acea vreme, decizia CSAT a fost luată la cererea lui Radu Timofte, care descria SII astfel: «o mașinărie imensă, din domeniul IT, care conține date și informații, stocate în baza unor protocoale încheiate cu 11 sau 21 de instituții ale statului». După patru luni de la publicarea legii 161/2003 în Monitorul Oficial, Guvernul a emis o hotărâre de guvern prin care operaționaliza funcționarea SII, hotărâre contestată în instanță, dar fără succes, de APADOR-CH. Și iată așa, în mod paradoxal, o lege care își propune să crească transparența instituțiilor și accesul la informații de interes public (161/2003), ajunge să genereze contrariul său –  un sistem complet secret și netransparent care, după toate probabilitățile, încalcă directiva europeană privind protectia datelor cu caracter personal. Și dacă mai există vreun dubiu pentru cineva în urma citirii acestor rânduri, atunci trebuie spus clar – da, ați înțeles corect, Sistemul Informatic Integrat, această mega-bază de date conținând informații despre milioane de cetățeni, e în funcțiune de de 13 ani. Asta  înseamnă că în acest răstimp SRI și alte instituții ale statului au schimbat între ele – cel mai probabil ilegal –  informațiile cu caracter personal a milioane de români. Înseamnă că, în esență, din 2003 în România există un sistem informatic care permite SRI supravegherea în masă.În acești 13 ani, SII a fost elefantul din cameră, despre care prea puțini au știut și de care încă și mai puțini au vorbit. A venit vremea să numim pe nume elefantul din cameră și să acționăm în consecință. Comisia de control a SRI din Parlament trebuie să se auto-sesizeze și să verifice conformitatea legislației de funcționare a SII cu directiva europeană în materie de protecție a datelor personale și cu legislația internă. Iar dacă nu se va autosesiza, Ministerul Fondurilor Europene va trebui să ceară el comisie respective o anchetă pe acest subiect, să se asigure că nu finanțează cu bani europeni activități care contravin directivelor europene. Nu în ultimul rând, CSAT trebuie să demareze urgent procedura de desecretizeze a legii de înființare a SII – nu este posibil, e o ironie absolută  ca un sistem  creat cu scopul maximizării accesului la informații publice și a transparentizării să funcționeze în baza unor legi secrete. Nu putem sta cu mâinile în șolduri așteptând ca elefantul din cameră să se evapore tacticos. Iar dacă vom sta cu mâinile în șolduri, vom sfârși prin a fi striviți de elefantul nostru.

Preluare http://www.romaniacurata.ro/elefantul-din-camera-sistemul-big-brother-al-sri-e-vechi-de-13-ani/

Dezvăluiri incendiare despre dosarul secret al patronului echipei Steaua, Gigi Becali !

Avocatul Cătălin Dancu a povestit în emisiunea "România Exclusiv", de la România TV, amănunte neştiute până acum, din dosarul schimbului de terenuri dintre Gigi Becali şi MApN. El spune că în acest caz există un dosar clasificat. Potrivit acestui dosar, decizia schimbului de terenuri dintre Ministerul Apărării şi Gigi Becali a fost luată într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la recomandarea Statului Major General.

Avocatul Cătălin Dancu a declarat la România TV că în cazul schimbului de terenuri pentru care Gigi Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare există şi un dosar secret. "Acest dosar clasificat se referea la notele informative ale serviciilor secrete şi persoanelor membre în CSAT care au luat această decizie, contrasemnată de preşedintele Emil Constantinescu, prin care s-a încuviinţat schimbul de terenuri dintre şi MApN şi Becali ca persoană fizică. Statul Major general a realizat o notă informativă în care se înainta şefului statului şi serviciilor secrete o documentaţie în care se arăta clar că numai şi numai la Becali găsim terenul şi avem nevoie de el", a dezvăluit Cătălin Dancu, în emisiunea "România Exclusiv". În acel moment, în care Ministerul Apărării avea nevoie de terenul lui Becali, statul nu avea bani să plătească o sumă atât de mare şi a acceptat un schimb. "Statul nu avea bani atunci să plătească un teren de asemenea valoare. De aceea, din cauza lipsei fondurilor s-a agreat schimbul de terenuri cu George Becali", a mai spus Cătălin Dancu.

În schimb, procurorul Dan Voinea, cel care a redeschis dosarul, spune că, de fapt, Gigi Becali a minţit şi că nu a dat niciun teren la schimb. "A minţit că dă 29 de hectare în schimbul celor 29 de hectare ale armatei şi n-a dat nimic (...) La data când am trimis dosarul la DNA, Becali nu avea teren agricol pe raza comunei Ştefăneşti", a spus Dan Voinea, la România TV.

Pe de altă parte, Bogdan Vlad, avocatul lui Gigi Becali, spune că procurorul Voinea minte când spune că Becali nu era proprietarul terenului. "E o minciună. Cum să nu fie proprietar? Altfel era acuzat de înşelăciune, dacă nu era proprietar. În acest dosar e acuzat de complicitate şi corupţie", a spus Bogdan Vlad, într-o intervenţie telefonică.

Procurorul Voinea mai spune că nici Ministerul Apărării nu era proprietar pe terenul pe care-l dădea la schimb lui Becali. "MApN nu era proprietar de terenuri. MApN avea terenuri cu drept de folosinţă şi plătea impozit pentru terenurile alea şi nu avea dreptul să înstrăineze terenurile", a spus Dan Voinea.

                                                                                         C.S.