Motto:
Progresul tehnic i-a făcut
pe oameni joviali roboți,
ce-n viață
caută doar forma
și-n fond netrebnici sunt
cam toți.
Cu
fiecare clipă care trece ni se întărește trista convingere că lumea-i dată peste cap: tot mai
mulți oameni uită esențialul existenței și astfel
devin nefericiții robi ai goanei după
vânt, civilizația axată pe
catastrofala tripletă consum-comoditate-confort se întoarce nimicitor împotriva
făuritorului ei și
împotriva echilibrului rânduit de Creator, iar îmbuibații ba se sufocă în propria osânză, ba se sinucid din
plictiseala secretată de viața
lor găunoasă, pe când adevăraților
truditori cu mintea și cu brațele li se face viața amară și
în chip programat li se scurtează zilele prin legi ticăloase, alimente otrăvite
și medicamente contrafăcute.
Cum s-a
ajuns la acest cutremurător impas al omenirii (i)raționale, care – înjugată la criminala politică globalistă
– deja s-a împăcat cu gândul că nu-i de ajuns să fie controlate nașterile ce, cu sânge rece, ucid sute de milioane de vieți intrauterine (eugenia nazistă este un copil de țâță în comparație cu această terrabarbarie!), ci populația globului să fie redusă până la cel mult două miliarde
prin stres, poluare, alimente și
medicamente toxice, chipurile că numai pe această cale se vor crea condiții adecvate de trai pentru supraviețuitori?
Lesne
s-a ajuns, în primul rând prin îndepărtarea europenilor și nord-americanilor de credință, știut fiind
faptul că întregul lor progres tehnico-material și cultural-identitar se datorează creștinismului. Or, în perioada din urmă (perioada unei
globalizări din ce în ce mai agresivă prin încurajarea migrației musulmane, multiculturalism și decapitarea naționalismului periferic), iau un înfricoșător avânt taman acele curente de opinie și comportament care, dirijate și fără milă, lovesc în temeliile creștinismului biblic: intensificarea atacurilor la adresa
Scripturilor de pe pozițiile
revigorate ale înaltului criticism
protestant din secolele XVIII și XIX (potrivit tuturor adepților și
lui Julius Wellhausen în primul rând, „Biblia
se compune în mare parte din legende și mituri”, „unele relatări istorice sunt eronate”, iar
unele detalii „evident că au fost deformate”), accelerarea procesului de descreștinare în unele state apusene (dintr-un recent sondaj
rezultă că doar 20% dintre britanicii intervievați s-au declarat creștini), reactivarea mult hulitelor procedee bolșevice, de data asta în Occidentul catolico-protestant, de
închidere a nenumărate lăcașuri
de cult considerate mult prea costisitoare pentru autorități, ba chiar demolarea unora și molestarea fără pic de jenă a preoților nedispuși la așa
ceva, acolo unde terenul aferent urmează să fie vândut musulmanilor pentru
construirea de...moschei, în sfârșit, dar nu în ultimul rând, sfidarea Cuvântului lui
Dumnezeu prin legiferarea împerecherilor împotriva firii în tot mai multe state
din Uniunea Europeană și din
afara ei, de anul trecut chiar în Grecia, vârful de lance al ortodoxismului.
Cât vor
mai rezista acele puține țări din Uniunea Europeană, printre care și România, unde asemenea legi aberante încă n-au fost
adoptate și unde, firește (sic!), sodomiții se simt discriminați?
N.B.: O întrebare pentru toți slujitorii altarului de pe meleagurile noastre.
Stimabililor, veți rosti
aceeași formulă sacră din Marcu 10/7 („De aceea va lăsa omul pe
tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa”) și la oficierea împerecherilor dintre persoane de același sex, care – după adopția unui sărman copil – vor fi părintele1 și părintele2, veți adapta formula noilor împrejurări, sau veți avea curajul să nu vă conformați unor satanice dispoziții politice și în acest mod veți dovedi faptic că sunteți într-adevăr păstori?...
Că din
partea pseudocârmuitorilor noștri
(unii penali cu acte în regulă, alții agramați
cu probe indiscutabile și cu toții oportuniști) nicio speranță să facă ceva bun și durabil pentru țara pe care o vând de câte ori au prilejul, pentru
poporul pe care-l umilesc neîncetat, pentru școala pe care încet-încet o îngroapă, pentru cultura cu
care mereu vor rămâne paraleli și
pentru credința de care-și aduc aminte doar în campaniile electorale. Motive
suficiente ca românii onești și cu scaun la cap să-i disprețuiască, iar străinii cu rol decizional în politica
planetară să-i ignore.
De altminteri avem dovada concretă: la Forumul
Economic de la Davos, Elveția,
unde anul acesta participă vreo 3000 de politicieni, finanțiști și oameni de afaceri, n-a fost invitat niciun român! Și nu-i vorba de-o neglijență, ci de-o constantă...
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
30 ian. 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu