VASILE BELE - FOST-AU UN CUZA, FOST-AU UN ȘTEFAN ... DAR FOST-AU ȘI-UN BOGDAN ...

Treziți-vă români, treziți-vă români

și tu frumoasă țară,

Treziți-vă, ieșiți, strigați, ieșiți ...

            ieșiți din amorțeală,

Că nu mai vrem ... nu vrem ... nu vrem,

            pe-acest pământ să fie,

Ce nu s-a auzit ... ce n-a mai fost ... ce este ...

            în tine, Românie! 

                       

Ce e acum? ... Ce e acum în tine, țară,

            e un haos total,

Nu e nimic de bine, nu e curaj, nu e virtute,

            ci-un haos general.

De s-ar trezi un Ștefan ... Domn Ștefan, sau un Vodă Bogdan -

            pe loc ei ar muri,

La fel ar fi și Cuza ... și Cuza, nici el ... nici el ...

            n-ar vrea a mai trăi!

Ei au avut curajul ... curajul ... curaj ...

            de-a merge la război,

Noi? ... Noi?? ... cu toții ... cu toții

            dăm astăzi înapoi ... cu toții, dăm înapoi.

Curaj n-avem, n-avem curaj ... n-avem tărie,

            și n-avem demnitate,

E-un haos general ... așa nu se mai poate,

            e haos chiar în toate ... așa nici că se poate.

Ce e cu lumea asta, ... ce e cu lumea,

            ce e cu România?

Ieșim mereu în stradă ... ieșim în stradă

            și ne strigăm mânia!

Dar cine ne ascultă ... chiar ...

chiar, cine-i ascultat?

Când nimenea în țara asta ... în țara asta ...

            în seamă nu-i băgat!

De s-ar trezi un Cuza ... de s-ar trezi ...

            de s-ar trezi un Ștefan, de s-ar trezi Bogdan,

N-ar mai fi astăzi criză, nu am fi-n criză,

            n-ar exista golan,

Poporul ar munci și ar avea ... ori am avea

            da, am avea de toate

Și-am trăi bine-n țară,

            în căși mari și bogate.

Trezește-te, tu, țară ... tu, țară,

            care ai fost și ești frumoasă

Și adă-ni-l pe Cuza ... sau pe Ștefan Vodă,

sau pe Bogdan Vodă, mai adă-ni-l acasă,

Să facă ei dreptate, dreptate ... să umble ...

            cu ocaua, să strige la unire,

Să fim cu toții-n cuget ... un cuget,

            un cuget și-o simțire.

Ei, fost-au cu onoare ... cu onoare ...

            și fost-au cu mândrie,

Dac-ar vedea acum ... ce-i astăzi,

            nici n-ar mai vrea să-nvie!

Cuza-a chemat la luptă ... la luptă,

            și fost-a brav bărbat,

Din patru zări de lume,

            pe toți, el i-a chemat.

I-a adunat acolo ... acolo ...

            în mijloc de cetate

Și le-a cerut să lupte ... să lupte ...

            dacă-și doresc dreptate, ori moarte-n libertate!

Să meargă înainte ... înainte ...

            să nu gândea la rău,

Stăpân le este el singur ... el singur ... și Dreptul ...

            și Dreptul Dumnezeu.

Astăzi ... astăzi ... trecut-au anii și ...

            și multe veacuri, dar ...

Ne batem noi cu noi ... noi între noi ...

            ne batem în zadar.

Ieșim, ieșim, strigăm, luptăm, strigăm în stradă

            și nimeni nu mai știe,

Ce se întâmplă-n tine ... în tine ...

            frumoasă și mândră Românie!

Justiția e oarbă? ... așa să fie? ... așa să fie?!

            unde e astăzi Cuza?  

Unde-i ocaua lui cea mică? De ce ... de ce

e verde-n codru, frunza?

Jucăm hora unirii ... jucăm hora unirii ...

            în mijloc de cetate ...

Și ne urâm ... și ne urâm ... și ne urăm .... soră cu frate,

            nu ținem cu dreptate, ci ne urâm de moarte!

Aș vrea să vină iarăși ... să vină ... să vină, iarăși ...

            să vină înapoi,

Să vină iarăși Cuza ... Ștefan să vină, să vină ...

să dea ochii cu voi ...

Și-atunci, să văd ... să văd ... la voi tărie,

            de-a vă mai da stăpâni,

Sau veți fugi cu toții ... ca lașii ... cu toții,

            așa ca niște câini.

Cât fost-ai de bogată ... și mândră ...

            săraca noastră țară

Și cum plecăm din tine ... plecăm ... plecăm,

de silă-n altă țară

Și-acolo ne murim ... murim ... murim de dor,

            de dor la alt stăpân,

Plângând pentru al nostru ... al nostru pământ

            străbun ... pământ străbun!

Ne ducem sclavi la alții ... la alții pe moșii ... la alții ...

la alții să muncim ...

Decât ... decât ... aici în țară ... aici în țară ...

            cu toții, în bine să trăim.

Și ne murim cu toții ... da, ne murim ...

puțin câte puțin ... puțin câte puțin ...

Muncind acolo ... muncind ... acolo ... acolo ...

            pe cel pământ străin ...

Vă-ntoarceți când puteți ... vă-ntoarceți iarăși ...

            iarăși la voi acasă,

În sfânta și dumnezeiasca biserică ...

            a lui Cristos mireasă ... a lui Cristos mireasă,

Vă-ntoarceți, da ... vă-ntoarceți, da ... veniți ... veniți ...

cu gând de a nu pleca,

Dar vă ziceți într-una ... ziceți într-una ...

            ,,- Asta nu-i țara mea!” ... nu mai e țara mea!

Cu o mâhnire-n suflet ... în suflet ...

            și cu amarul greu,

Voi zice chiar și eu ... da, chiar eu,

            zice-voi, chiar eu,

Asta nu-i țara mea! Nu-i țara mea ...

căci de ar fi ... de-ar fi,     

Cu toții-n ea, în țară ... cu toții-n ea,

            mai bine am trăi.

Iertare-ți cer ... cu plecăciune, mare domn Cuza,

            ție Cuza Vodă, iertare-ți cer

Și ție Vodă Ștefan ... Ștefan Vodă ... plecat ...

plecat ... plecat și tu spre cer,

Iertare-ți zic ... iertare ... iertare ...

            și iar ... și iar ... și iar ...

Gândindu-mă la voi ... un Cuza ... un mare domn Ștefan,

            gândindu-mă la voi ... murit-ați în zadar,

De v-ați trezi acuma ... totul ... totul v-ar fi amar ... amar!

DE V-AȚI TREZI ACUM ... ACUM DE V-AȚI TREZI,

ÎNTOARCE-VĂ-VEȚI IAR ... ȘI IARĂȘI AȚI MURI!

                        Baia Mare – ianuarie 2018