Patria Română

Să recunoaştem, Centenarul Marii Uniri are parte de multe manifestări, care nu au încărcătura emoţiei profunde pentru acest mare Eveniment Naţional. Readuc aminte că, la începutul acestui an, făcând parte din comisia judeţeană pentru cinstirea profundă a Marii Uniri, am sugerat ca veacul de mare întemeiere naţională să fie cunoscut în şcoli, prin forme adecvate. Am vorbit singur. Poate, pe alocuri, s-au făcut lecţii pentu nobila noastră cinstire. Un veac de când România a devenit stat naţional, cu mari eforturi şi jertfe, are nevoie de o cunoaştere adevărată. Istoria nu ne iartă dacă aţipim în devenirea ei. Din păcate, instituţii naţionale, acreditate pentru a marca Centenarul, nu au găsit cele mai durabile soluţii.

Mult efemer ne înconjoară. Trebuie să veghem ca Patria Română să aibă ecou în sufletul generaţiilor de astăzi. Mai sunt şi întîmplări care trezesc interes. Aşa am participat, săptămâna trecută, la o dezbatere organizată de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din Romînia, un fel de semnal de alarmă, unde scriitori, profesori şi studenţi au atras atenţia asupra degradării continue a limbii române şi a nivelului de cultură din spaţiul public. Uniunea Scriitorilor din România, ca organizaţie de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiţiei cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare faţă de acest fenomen care defineşte tocmai Patria Română. Limba nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este componenta esenţială a identităţii şi un liant al unităţii naţionale. Limba română i-a unit pe români chiar când statul român nu exista. Apoi, limba este instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte şi scrie incorect este puţin probabil să gândească bine. Fără cultură nu poţi elogia competenţa.

Dezbaterea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a atras atenţia că în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită şi scrisă în spaţiul public este în suferinţă. Oameni politici, oameni din presă, alte categorii de persoane, cu apariţii publice, au atins un nivel îngrijorător de scăzut din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale, ortografice şi al vocabularului folosit. În ciuda existenţei unor instituţii cu funcţii de reglementare, degradarea nu are oprire. Şi nu se întrevăd semne că s-ar opri. Toată lumea ştie că bazele vorbirii corecte se pun în şcoală. Nici familia nu trebuie scoasă din această ecuaţie. Dacă omul trece nelămurit de aceste instituţii fundamentale pentru devenirea lui în spiritul vorbirii corecte, ar trebui să intre în funcţie instituţii de for public. Dar emisiunile despre limba română, se pare, nu fac audienţă.

Ne mai aducem aminte de inspirata emisiune a lui George Pruteanu? Am ajuns acolo ca greşeala de exprimare a unor vorbitori să fie acoperită de proasta interpretare a dictonului „a greşi este omeneşte”! Spun răspicat că nu se potriveşte la limba română. Dezbaterea de la Cluj-Napoca a constatat că degradarea limbii române vorbite este însoţită de o îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural. Cultura la televiziuni a devenit o rara avis. Unde eşti TVR Cultural? Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestaţiilor unor participanţi la viaţa publică, exemplul pe care-l primeşte societatea românească este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care cultura şi istoria noastră nu duc lipsă – viaţa publică românească acceptă ipostaze ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual. Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul faţă de învăţământ, la erodarea instituţiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziţia celor care au nevoie întreaga ei experienţă culturală pentru corectarea acestor stări de lucruri.

Reprezentanţa Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România este la dispoziţia celor care-i solicită sprijinul. Literatura noastră este generoasă în modele care au lustruit exprimarea la valoarea diamantului. Un stat modern e nevoie să aibă o exprimare corectă. Mai ales că trăim emoţia astrală a Centenarului Marii Uniri. Nu doresc ca mitologia să înlocuiască istoria. După dezbatere, în Sala Mare a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a avut loc un recital de poezie, moderat de criticul Irina Petraş, în care s-a regăsit Patria Română într-o aleasă exprimare lirică.

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului