O zi la o sută de ani

 Pentru Centenar se profilează două categorii de participanţi. Unii vor să participe în mod direct, în localitatea lor, alţii vor pleca la Alba Iulia sau la Bucureşti, iar a doua categorie aşteaptă să vadă la televizor defilările, manifestările culturale, dar şi eventualele scandaluri.Programele se diferenţiază de la judeţ la judeţ, de la oraş la oraş, de la municipiu la municipiu. Fiecare administraţie, fiecare primar, fiecare preşedinte de consiliu judeţean are un mod propriu de abordare a sărbătorii Centenarului.

Cetăţenii consideră că sărbătoarea Centenarului este un adevărat test pentru autorităţile locale, pentru guvern, pentru instituţiile de cultură.

Este un test şi pentru cetăţeni. Organizatorii aşteaptă o participare masivă din partea cetăţenilor. Sunt simpozioane, conferinţe, expoziţii, spectacole folclorice. Una este ce vezi la televizor şi alta ce poţi vedea pe teren.

Cele două tipuri de participare se completează. Mass media are darul de a sistematiza, de a selecta, de a induce o idee despre Centenar.

Participarea directă îţi oferă ocazia de a vedea pe viu. În acelaşi timp cei care participă în mod nemijlocit la evenimente pot să scape ceva foarte importantŞ eventualele scandaluri.

Clasa politică foarte dezbinată poate oferi un spectacol jenant. La prima sărbătoare a Zilei Naţionale de după 1989, premierul de atunci Petre Roman rămâne în istorie prin gesturile lui, prin huiduielile la adresa opoziţiei, a partidelor istorice.

Liderul PNŢ-CD, Corneliu Coposu, ca urmaş la conducerea fostului PNR, se considera un continuator al marilor oameni politici care au făcut România Mare. Iuliu Maniu era pe atunci, graţie manipulărilor FSN-ului, un moşier care vine să-şi ia averea înapoi.

Azi, din fericire, acelaşi Iuliu Maniu este prezentat ca un artizan al Unirii. Este un pas înainte făcut în modul de a percepe istoria.

Exemplele pot continua. În linii mari fiecărui partid i s-au recunoscut meritele. PNR, devenit PNŢ, apoi PNL, partid la guvernare în Regat, social democraţii lui Ioan Flueraş, şi mai ales Casei Regale, regelui Ferdinand, li s-a recunoscut efortul, meritul de a fi făcut România Mare.

Şi în acest fel se vede distanţa uriaşă dintre anii „90 şi anul 2018. Clasa politică s-a maturizat. Cetăţenii României au o altă abordare decât în anul 1990 şi următorii ani.

Am avut mineriade, campanii politice furibunde, dar sentimentul naţional s-a cizelat în timp. Cu toate acestea, se pare că 1 Decembrie nu va fi o zi a unităţii şi armoniei.

Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a vorbit în dodii când a fost întrebat dacă participă la recepţia oficială de la Palatul Cotroceni, unde vor fi prezenţi conform uzanţelor reprezentanţii corpurilor diplomatice acreditate în România.

Celui de-al doilea om în stat tocmai i s-a făcut cadou un dosar DNA prin care se cere ridicarea imunităţii pentru a porni urmărirea penală împotriva lui.

Preşedintelui Iohannis i s-au scos acum de la naftalină o sumedenie de dosare ale caselor obţinute câtă vreme a fost primar la Sibiu.

Cu ce bucurie aşteaptă primii trei oameni în stat momentul culminant al Centenarului?

Nu mai punem la socoteală certurile mărunte, din a doua linie politică. Pentru o zi, pentru o singură zi, nu pot fi lăsate la o parte toate certurile, neînţelegerile, disputele sterile? Este vorba despre o zi la o sută de ani. Vom vedea.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş