joi, 25 aprilie 2019

Multă politică, puţină administraţie

 Aşa cum era de aşteptat preşedintele a respins toate cele trei propuneri de miniştri trimise de PSD la Cotroceni. Motivul era previzibil fiind invocat de fiecare dată: lipsa de pregătire a celor propuşi să ocupe funcţii de miniştri în guvernul Dăncilă. De data aceasta Klaus Iohannis a introdus o nuanţă în plus: nu au „ţinuta” necesară.
PSD are rara capacitate de a-şi provoca singur crize politice.
După ce a fost acuzat că schimbă prea des miniştrii, iată că a perseverat în aceeaşi direcţie. Doi membri ai guvernului au fost introduşi pe lista pentru europarlamentare, iar Tudorel Toader rămas fără sprijin politic şi-a dat demisia, după ce conducerea PSD a propus demiterea lui. La o înţelegere cu premierul cel mai vizibil ministru din guvern este nevoit să părăsească echipa Dăncilă.
În locul lui a fost desemnat un interimar din actualul guvern, Ana Birchall. Teodorovici preia Ministerul Fondurilor Europene, iar Radu Oprea a fost propus interimar la Ministerul Românilor de Pretutindeni.
Pregătit de o respingere a propunerilor, PSD avea un plan de rezervă, o restructurare a guvernului votată în parlament. În acest fel era ocolit preşedintele, şi în acelaşi timp demonstra că are o majoritate în parlament. Se pare că a renunţat la această variantă. Diferenţa dintre putere şi opoziţie este de doar 6 voturi, iar UDMR nu s-a arătat dispus să voteze o restructurare de faţadă.
De fapt nu era o restructurare propriu-zisă, comasarea unor ministere, înfiinţarea altora, ci doar propunerea ca secretariatul general al guvernului să fie ridicat la rang ministerial. Deci un minister în plus, deci mai multă birocraţie şi cheltuieli mai mari.
Întrebarea este dacă preşedintele trebuia să se execute şi să fie de acord şi cu demisiile celor trei miniştri şi cu cele trei propuneri. O fi acuzat Klaus Iohannis că obstrucţionează guvernul, dar de data aceasta PSD a exagerat. Mişcă oamenii pe funcţii ca şi când ar fi nişte biluţe pe o masă de biliard. Dă senzaţia de haos, creează un sentiment de instabilitate tot mai acut. I se mai poate imputa şi faptul că nu aduce oameni mai pregătiţi în locul celor maziliţi. Singurul criteriu pare să fie gradul de fidelitate faţă de conducerea partidului, faţă de Liviu Dragnea.
De aici vine şi impresia că PSD este condus în mod dictatorial, că nu mai există democraţie în partid decât de faţadă. De pildă Viorica Dăncilă a declarat că-l susţine pe Tudorel Toader, dar la şedinţa CEX a votat pentru demiterea lui. Este ca în bancul vechi, comunistul care îi spunea lui Ceauşescu că are o opinie proprie, dar nu este de acord cu ea.
Din criză în criză momentul alegerilor se apropie cu repeziciune. În 26 mai partidele vor culege ce au semănat. Toate acţiunile, toate declaraţiile politicienilor din această perioadă trebuie privite prin prisma campaniei electorale. Fiecare îşi calibrează discursul în funcţie de efectul pe care bănuieşte că îl are asupra electoratului.
Logic ar fi ca slăbind capacitatea guvernului prin renunţarea la trei miniştri buni, să obţii rezultate mai slabe la alegeri. De pildă Rovana Plumb este propusă să plece la Bruxelles. La fel şi Intotero de la Românii de Pretutindeni. Asta înseamnă că persoanele respective erau considerate foarte bune. Atunci de ce le strămuţi? Ca să slăbeşti guvernul. Sau, în cazul Rovanei Plumb, să nu mai ai concurenţă la conducerea partidului.
PSD face din orice politică. Făcând prea multă politică în locul administraţiei este normal să ţi se răspundă cu aceeaşi monedă. Deci Klaus Iohannis procedează de data aceasta foarte bine.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu