Cărţi „proaspete” primite la redacţie

 Prima carte pe care doresc să o semnalez este „Eminescu, peregrin prin Maramureş”, Editura Casei Corpului Didactic „Maria Montessori” Baia Mare, 2019, autor Nicoară Mihali. Este o carte controversată, mulţi confraţi ai autorului afirmând că Poetul Naţional nu a trecut niciodată prin mirificul Maramureş. Din prefaţa cărţii aflăm că: „Volumul lui Nicoară Mihali suscită interes în primul rând prin titlul ei” şi mai aflăm că: „Aşa cum nici opera eminesciană nu a cunoscut lumina pe toate faţetele polimorfismului ei-nici pe departe!-tot aşa, viaţa lui Eminescu suscită şi incită la cercetare, astfel încât şi cartea  de faţă propune o schimbare de perspectivă asupra omului Eminescu: încearcă să-l aducă mai aproape de Maramureş, sub forma „flăcării Ţării de Nord”.

Acelaşi prolific autor maramureşean Nicoară Mihali, ne propune o piesă de teatru „Frizeria”, tradusă şi în engleză de către Camelia Ciudaş şi franceză de către Crina Sălnicean, aceeaşi editură, condiţii grafice deosebite. Despre care Nadia Aurelia Roman afirmă: „Frizeria lui Nicoară Mihali este o distopie în care elementele realităţii, deşi par rânduite în logica posibilă a postmodernismului, au agresiunea armelor care ar trebui interzise, pentru a mai păstra omul din noi, pentru a nutri speranţa zilei de mâine.”

Acelaşi mijlocitor, aceaşi editură „Maria Montessori” Baia Mare, în traducerea Nicoletei Onea ne propune o poetă canadiancă – Sharon H. Nelson, cu volumul de versuri „Femei nebune şi Doamne nonconformiste”. În prefaţa cărţii, dr. Nicoară Mihali spune: „Cartea aceasta vorbeşte despre libertatea femeii. Despre dreptul ei la fericire. Mihaela Măndicescu a îmbrăcat cartea într-o copertă genială: pantoful de damă închis în cuşca papagalului. Fără nici un comentariu, fără nici o respirare. O carte care trebuie citită cu gândul, ca pe o rugăciune mântuitoare.”

Ioan Potop ne propune un nou volum de versuri „Dorul, liantul iubirii”, Editura „Enesis” Baia Mare, 2019. În posfaţă cărţii dr. Daniela Sitar-Tăut, consideră că poetul Ioan Potop în „Dorul, liantul iubirii” îşi circumscrie, încă din titlu, perimetrul de expansiune lirică, printr-o structură apozitivă, subordonată deopotrivă, atât leitmotivul dor, cât şi erosul. Asfel, întocmai ca la romantici, acesta potenţează expectanţa afectivă, încărcând-o cu acea plasir de l*atteinte.

Scriitoarea Ligya Diaconescu a coordonat „Antologia Limba Noastră cea Română”, Editura „Olimpias” Galaţi, 2019, în care apar şi maramureşenii Vasile Bele şi Gelu Dragoş. Despre antologie, Al. Florin Ţene scrie: „Această Antologie, dedicată Limbii Române, este încă o istorie ce se scrie sub ochii noştri datorită Doamnei Limbii Române de pe meleaguri vâlcene, unde cultura română, graiul românesc, au fost promovate în Mănăstirile Govora şi Cozia”.

În fine, cea mai recentă carte a sigheteanului George Petrovai a sosit în redacţia noastră  săptămâna trecută: „Trebuinţa şi anevoinţa înţelepţirii omului”, Editura „Echim” Sighetu Marmaţiei, 2019.

Este cel de-al treilea volum din seria „Trebuinţa şi anevoinţa înţelepţirii omului”, subintitulat „Diferenţe şi permanenţe în cultură” iar autorul George Petrovai dezbate legătura indestructibilă dintre adevărata cultură şi fundamentele omenescului.

Şi ca să parafrazez cartea de debut „ Haine groase şi cărţi de citit” (1996) al poetului Nicolae Scheianu ne trebuie doar...haine groase şi puţin timp pentru a le citi cu atenţie şi plăcere.

                                                                    Gelu Dragoş