O amplă dezbatere se poartă pe marginea începerii
anului şcolar.
Părinţii sunt îngrijoraţi, cadrele didactice sunt
îngrijorate, autorităţile sunt în alertă. Acest subiect este prea important
pentru a putea fi inclus în campania electorală.
Este o problemă care priveşte întreaga populaţie şi
nu ar trebui ca opoziţia şi puterea să aibă opinii diferite despre ce ar trebui
făcut pentru protejarea copiilor.
Campania electorală pentru locale are un teren
strict delimitat. Fiecare localitate are problemele proprii, iar votul trebuie
să fie dat în funcţie de capacitatea fiecărui candidat la funcţia de primar de
a le rezolva. La fel este şi în cazul alegerii preşedintelui de consiliu
judeţean.
A afirma că se alege OMUL este doar pe jumătate
adevărat. Se alege candidatul unui partid. Iar dacă se întâmplă să fie un
candidat bun, atunci se poate spune că se alege omul. Dacă un primar care a
câştigat mandat după mandat îşi schimbă partidul se prea poate să nu mai câştige.
Dacă are curajul să meargă independent nici nu poate fi luată în calcul
victoria lui.
Înainte de începerea campaniei electorale o mulţime
de primari şi-au schimbat partidul. Cei mai mulţi au trecut de la PSD spre PNL.
De ce au făcut acest lucru? Pentru că sunt conştienţi că după alegerile
parlamentare PNL va fi în continuare la guvernare, iar PSD va rămâne în
opoziţie.
Campania electorală este mai puţin intensă şi pentru
că primarii sunt aleşi dintr-un singur tur. Datorită acestui lucru, sunt
avantajaţi primarii în funcţie.
Pornind din poziţia de favoriţi, primarii refuză
confruntările directe cu restul candidaţilor. Pentru a-i scoate la luptă
deschisă, contracandidaţii vor recurge la arma cea mai puternică: atacurile la
persoană.
După doar o săptămână nu se poate trage o concluzie.
Deocamdată partidele, candidaţii, sunt în perioada
de tatonare. Îşi măsoară adversarii, le caută punctele vulnerabile. Nu este
exclus să se audă şi despre acte de corupţie, să apară dezvăluiri despre şpăgi,
despre darea şi luarea de mită.
Într-o campanie electorală cel care vrea să câştige
cât mai multe voturi nu ezită să lupte cu toate armele. Compromiterea adversarilor, mai ales a celui mai bine
plasat adversar, este o strategie care dă roade. Sunt exemple devenite clasice.
Traian Băsescu a câştigat prezidenţialele din 2004 pentru că a reuşit să-i
creioneze lui Adrian Năstase portretul celui mai corupt politician. Metoda ţine
şi la nivel local, în orice judeţ, în orice localitate.
Depinde în
ce măsură este pregătită populaţia pentru a reacţiona la tema corupţiei.
Covidul, teama de infectare, nesiguranţa zilei de mâine, au aşezat în plan
secundar corupţia, lupta împotriva corupţiei.
Acest lucru îi determină pe candidaţi să recurgă la
alte teme. Un bun înlocuitor par să fie acuzaţiile de incompetenţă a celor care
au deţinut funcţiile scoase la concurs, respectiv funcţiile de primari şi
preşedinţi de consilii judeţene.
A demonstra că un primar, un preşedinte de CJ a fost
incapabil să rezolve problemele comunităţii, că duce localitatea sau judeţul
într-o direcţie greşită nu este la îndemâna oricărui candidat.
Pentru a demola imaginea unui primar în funcţie
trebuie să ai un program electoral bine pus la punct, uşor de explicat, uşor de
înţeles.
Se spune că lumea nu se uită la programe. Vă
reamintim că PSD a câştigat alegerile din 2016 datorită programului făcut de
Liviu Dragnea.
Contează mai puţin că a fost populist. Un program
electoral poate fi populist în campanie, dar când este pus în practică trebuie
ajustat realităţii. Asta nu a făcut PSD.
Poate fi luată drept model această tactică
electorală? Au oferit alte partide, PNL, USR etc. alte modele electorale mai
eficiente, care merită luate în calcul de partide? Vom vedea pe parcursul
campaniei. Mai sunt trei săptămâni.
Se pot schimba multe. Totul este să nu fie prea
târziu pentru partidele care încă lenevesc.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu