Poesis - Ioana Hote

 Mă numesc Hote Ioana, am 16 ani și învăț la Liceul Teoretic "Ioan Buteanu". Scriu în anumite momente în care am trecut printr-o scenă care m-a afectat sau când sunt fericită, scriind mă descarc. Mă inspiră noaptea cu cerul înstelat dar mai ales luna creând o legătură strânsă intre natură și om.

Ai plecat ca o noapte fugind de răsărit,

Ai dispărut ca o umbră ascunzându-te de Soare

Ai luat iubirea ca un hoț și banii,

Ai distrus sentimentele ca o tornadă.

Mi-ai răcit inima ca un cub de gheață apa,

Dar te-ai întors ca Soarele de după nori.

Mi-ai readus sentimentele ca primăvara după iarnă,

Mi-ai dat speranțe ca Soarele după ploaie,

Ai readus iubirea ca razele Soarelui de după nori

Dar ai zburat iar ca frunzele toamnei  în vânt.

Mi-ai făcut inima bucăți ca cioburile sticlei,

Iar în inima mea întunericul domină ca și noaptea...

 

***

 

Așa cum arată o umbră,

Mă înfățișez și eu

Așa cum apare,

Așa apar și eu

Așa cum dispare,

Dispar și eu

 

Dacă te-ai gândit vreodata să te joci cu ea

Ar trebui să fi cu mare băgare de seamă.

Soarele nu rămâne mereu

și poate să dispară când te aștepți mai puțin!

 

***

 

Găsesc acel ceva în mulți,

Fugi de mine și te-ascunzi,

Mă încerci în mii de jocuri,

Jocuri simple și ușoare

Altele fără scăpare.

Te ascunzi fugind de tine,

Despărțindu-te de mine,

Ție frică să mă găsești

Poate să nu mă rănești?

Cum e răbdătoare ea

Îsi cunoaște limita.

Te așteaptă-ncrezătoare

Ferind lumini schimbătoare

Așteptându-și umbra ei,

Ca mai apoi să o vrei.

Nu e bine și o știi,

Nici nu ai de gând să vii,

Dar o să apari cândva

Distrugându-i inima?

Tu eziți, dar o încerci

Cât vrei să o mai ranești?

Și încet se apropie ziua,

Nu se va găsi lumina.

Va rămâne între umbre,

Săturată de iubire

și așa uitând de tine...

 

***

 

Amăgindu-mă cu vorbe,

Ascultând doar o istorie

Cu trăiri și sentimente

Dezbrăcate de regrete,

Umbrind inima de ură,

Ai plecat după furtună

Fără să-ți pese deloc

Dacă te întorci la loc.

Acum pleacă mai departe,

Pe mine lasă-mă-n spate.

Mi-am făcut iluzii mari

Doar pentru acel zeu fals...

Deși m-ai lăsat în zare,

Căutând în depărtare,

Fiind goală de iubire,

Astăzi eu scriu despre tine.

 

Și ne auzeam demult

Printr-un joc ne-am cunoscut

Și-a venit o zi încet,

Era nevoie să plec,

Dar într-un ultim moment

Te-ai decis să mi te-areți.

Era un apus frumos,

Era în seara de joi,

Vorbeam noi de sentimente

și-afară era mai rece.

M-ai prins ușurel de mână,

Căutând o nouă scuză,

M-am lăsat dusă de val,

Te-am lăsat să-ți faci de cap.

Atingerea era fină,

Captivată de lumină,

Și-a făcut loc și pasiunea.

Atingând un apogeu

De parc-ai fi semi-zeu.

Promițând că mă aștepți

Am plecat cu un regret...

 

***

 

Având inima plină de emoții și sentimente,

Cu o minte încurcată cu regrete,

În liniștea nopții am să scriu

Ce-ți port ție, să-mi treacă.

Amăgirea zilelor dispare odată cu tine,

Lăsând un ușor zâmbet pe buze,

O inimă ușor rănită

Și o minte limpezită,

Deși mă vrei în fiecare seară

Când luna-și face apariția...

Mă simți în sumbrul  întuneric,

Eziți puțin ca să mă prinzi,

Ca în final să mă atingi

 

***

 

Sentimentele se pot forma la distanță

Uneori când ele se întâlnesc n-au cuvinte

Pentru a-și exprima dorința de a fi iubite.

Alteori  își spun indirect prin fapte,

Fiind siguri de ce îi așteaptă,

Puși  în fața faptului împlinit

Se apropie cu mici detalii,

Spulberate însă de mici confuzii,

Distruse de mici fapte,

Întâlnindu-se într-un final

În același loc în care s-au aprins cândva,

Speranțe având nelimitate

Se scufundă în iubirea lor nesemnificativă pentru alții.

Având viitorul înainte, cu mici temeri,

Continuă să viseze la poveste,

Uitând de micile greșeli,

Se iau ușor înapoi,

Pornind spre necunoscut,

Dar fiind împreună...

 

***

 

Ai fost imposibil de descifrat,

Pretinzând că ești de neatins,

Te-ai  lăsat purtat ca frunza de vântul cald al verii

Ajungând pe pamântul rece de umbre,

Fiind aprins de-o petală fină,

Măreția ochilor văzând acum iubire,

Lăsând umbrele apusului să te atingă,

Trecând într-o altă lume.

 

***

 

Apari ca Soarele de după nori pentru a mă găsi

Aprinde-ți o lanternă pentru a mă vedea,

Rămâi  în picioare ca să mă atingi.

Atinge pământul pentru a mă simții

Lasă noaptea să mă aducă la tine...

 

***

 

M-ai văzut, decis să mă prinzi

Știind regulile jocului, te-ai băgat.

Ai  fost atenționat că n-o vei prinde

Ai continuat să o visezi cu speranță.

Mă simt oribil că ți-am luat Soarele

Și-am dispărut...