Organizat în condiţii speciale, scrutinul din 27 septembrie 2020 va rămâne în istorie, mai puţin ca „alegerile unei mari schimbări”, ci ca „alegerile din timpul pandemiei”. Dacă pandemia nu se va extinde, cu timpul va fi uitată şi această perioadă neagră prin care a trecut omenirea. Ce rămâne după alegeri? Candidaţi bucuroşi şi candidaţi trişti. Cei care au câştigat se bucură, cei care au pierdut analizează cauzele care au condus la eşec.
Partidele intrate în cursa electorală se împart în două categorii.
Pe de o parte avem partide mari care au au avut probleme cu trecerea pragului electoral şi partide care se bucură că au trecut pragul.
În continuare, PNL şi PSD şi-au împărţit ţara. Marcel Ciolacu consideră că PSD şi-a revenit din moment ce a câştigat 20 de preşedinţi de consilii judeţene. PNL are doar 15 preşedinţi, în schimb a obţinut primăriile marilor oraşe, reşedinţe de judeţ.
Nu trebuie trecută cu vederea evoluţia USR-PLUS. Conform rezultatelor, cele două partide aliate în mod ce pare bizar, au devenit a treia forţă politică.
Partidele mai mici, rezultate prin fracţionarea PSD, PNL şi fostul PDL, nu au reuşit să se impună în mod unitar la nivelul întregii ţări. La Bucureşti, candidatura lui Traian Băsescu a tras PMP peste pragul electoral, ceea ce-i dă speranţa că va intra în viitorul parlament. Călin Popescu Tăriceanu, candidând pentru primăria generală a obţinut un scor foarte mic, ceea ce pune viitorul ALDE sub semnul întrebării.
Nici Victor Ponta nu are motive să fie mulţumit de rezultatele obţinute de Pro România.
Pentru cele trei partide, toate cu reprezentare parlamentară, pornind de la rezultatele obţinute la locale, le va fi destul de dificil să intre în viitorul parlament. Soluţii salvatoare există întotdeauna, însă ele presupun renunţarea la orgolii. S-a discutat încă înainte de alegeri despre o eventuală alianţă Pro România-ALDE.
Întoarcerea la partidele-mamă este o altă soluţie, ruşinoasă, dar sănătoasă.
O analiză mai la obiect privind formaţiunile politice se poate face la nivelul fiecărui judeţ. Sunt judeţe în care PSD şi-a pierdut influenţa, judeţe în care s-a impus PNL sau alianţa USR. Strict statistic, PSD nu a pierdut alegerile. De fapt, nu există victorii şi înfrângeri ferme.
După cum se poziţionează acum partidele s-a creat un echilibru politic. Forţele politice se pot controla reciproc doar când nu există diferenţe foarte mari între ele. O astfel de situaţie se regăseşte în actualul parlament. Nu este normal şi sănătos ca opoziţia parlamentară să controleze guvernul.
La nivel local, formarea alianţelor în consiliile locale şi judeţene se realizează după culoarea politică a primarilor şi preşedinţilor de consiliu judeţean.
În Satu Mare lucrurile sunt relativ clare. Candidatul UDMR a câştigat primăria Satu Mare la un scor care îi dă legitimitate absolută, conferită de un procent de peste 50%. Preşedinţia Consiliului Judeţean a fost câştigată tot la un scor mare, tot de un reprezentant UDMR, iar numărul partidelor care au trecut pragul electoral este redus: UDMR, PNL, PSD şi PMP.
Majoritatea se poate realiza cu unul dintre cele două partide mari, PNL sau PSD. Acelaşi lucru se întâmplă la consiliul local al reşedinţei de judeţ. O situaţie clară există în oraşe. La Carei, Livada şi Negreşti-Oaş, primarii în funcţie au obţinut în jur de 70% din numărul de voturi.
Bătălii mari se duc în comune. Consilierii comunali sunt la fel de pătimaşi ca fanii echipelor de fotbal. Au şi motive.
Spre deosebire de oraşele mari în care consilierii abia ştiu câte ceva despre problemele comunităţii, în comune toţi consilierii sunt în temă cu problemele.
În timpul campaniei electorale, opinia publică a fost atentă la confruntarea dintre candidaţii din Bucureşti, care au dat tonul dezbaterilor, dar şi la candidaţii la primăriile reşedinţelor de judeţ, la candidaţii la preşedinţiile de consilii judeţene.
Odată încheiate alegerile, toţi se concentrează pe problemele din comunităţile lor. Indiferent de culoarea politică a primarilor, lucrurile trebuie aşezate de pe acum. Acum sunt încă proaspete în memorie promisiunile din campanie.
Pentru cetăţeni este recomandabil să-şi păstreze ziarele, materialele electorale ale candidaţilor, pentru a-i trage la răspundere dacă nu-şi respectă promisiunile.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu