Lectura de duminică - Literomania nr. 208-209

 

Ciumă în vremea lui Stalin. Versiunea Ulițkaia Raul Popescu   Moscova, 1939. Iarnă, multă zăpadă și un frig de crapă pietrele – ceva tipic peisajului rusesc. În acest cadru se întâmplă ceva, un ceva care, în plină iarnă, cum spuneam, pune pe jar autoritățile comuniste. Un microbiolog de la Institutul de Cercetări împotriva Ciumei, Rudolf  Ivanovici Maier, se infectează accidental cu o tulpină extrem de virulentă de ciumă. Până la apariția primelor simptome, însă, cercetătorul ajunge în Moscova, unde prezintă autorităților comuniste din Comisariatul Poporului pentru Sănătate progresele făcute în căutarea unui vaccin împotriva ciumei. Seara, în camera sa de hotel, Maier este doborât de primele manifestări ale formei pulmonare de pestă. Mai întâi este chemat un medic de raion, apoi Maier este transportat la spitalul Ekaterinski, unde medicul de gardă, Aleksandr Mateevici Zorin, reușește să pună diagnosticul corect: ciumă. Tot Zorin este cel care anunță autoritățile și bagă în carantină spitalul Ekaterinski. Citește mai departe Cinci minute (video) cu Andreea Micu despre „Cum să gândești ca un împărat roman” Vă propun – în colaborare cu Editura Seneca – un serial de șapte mini-interviuri pe teme „de criză”, pornind de la cartea psihologului și psihoterapeutului Donald Robertson, „Cum să gândești ca un împărat roman. Filosofia stoică a lui Marcus Aurelius” (Editura Seneca, 2021, traducere din engleză de Cristina Voinea). Cum a făcut față situațiilor de criză provocate de perioada pandemică pe care o traversăm răspunde – în acest episod – Andreea Micu, scriitoare, avocat, creatoarea unuia din cele mai îndrăgite personaje pentru copii, Lunus Plinus. (Adina Dinițoiu) Cinci minute (video) cu Cosmin Perța despre „Cum să gândești ca un împărat roman” Vă propun – în colaborare cu Editura Seneca – un serial de șapte mini-interviuri pe teme „de criză”, pornind de la cartea psihologului și psihoterapeutului Donald Robertson, „Cum să gândești ca un împărat roman. Filosofia stoică a lui Marcus Aurelius” (Editura Seneca, 2021, traducere din engleză de Cristina Voinea). Cum a făcut față situațiilor de criză provocate de perioada pandemică pe care o traversăm răspunde – în acest episod –  Cosmin Perța, poet, prozator, eseist și editor român bine cunoscut în mediul cultural actual. (Adina Dinițoiu) Campania Literomania de promovare a lecturii #CitesteCuVoceTare    Literomania vă invită la o campanie de promovare a lecturii: „Citește cu voce tare!” (#CitesteCuVoceTare).  Nu ezita și trimite-ne pe adresa de mail (literomania2017@gmail.com; poți folosi cu încredere wetransfer) videoclipul în care citești și noi îl vom posta pe Literomania, la rubrica „Citește cu voce tare!”. Reguli de participare: 1. Cartea din care citiți să fie una de proză sau poezie; 2. Videoclipul să fie de aproximativ 3 minute; 3. Abonează-te/ dă like paginilor Literomania de:  Facebook  Instagram  Youtube #CitesteCuVoceTare:  Peter Sragher citește poeme de Mariana Marin Editorii Literomania, Adina Dinițoiu și Raul Popescu, vă invită să citiți cu voce tare dintr-o carte preferată, pentru a inaugura concursul aniversar Literomania 200 – unde puteți câștiga un exemplar din volumul „Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania de proză scurtă” (Paralela 45, 2019) -, dar și campania de promovare a lecturii „Citește cu voce tare!”. Găsiți mai multe informații aici. Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului. Îți mulțumim! Avanpremieră „Ascensiunea” de Nikos Kazantzakis (fragment) Nikos Kazantzakis   În zori Kosmas a sărit din pat țipând. Avusese un vis îngrozitor: o gorilă uriașă, ridicată pe labele din spate, ținea o făclie aprinsă și alerga într-⁠o mare piață, de la o clădire la alta, și dădea foc. Râdea, țo­păia, gemea de bucurie, gonea prin fumul iscat și îndată ce atingea cu făclia zidurile caselor, deodată fierul, pietrele, lemnele luau foc, săreau în aer și cădeau jos cenușă. Cerul se înnegrise, tremura pă­mân­tul și deodată, prin fum, Kosmas desluși turnurile de la Westminster – și înțelese că Londra era cea care ardea. Scoase un țipăt și sări din pat. Citește mai departe   Avanpremieră Teo de la 16 la 18 (fragment) Raluca Nagy   S‑a născut repede, puţin dureros pentru mine, la ora doisprezece. Lucrurile au mers atât de bine, încât medicul nici nu s‑a obosit să asiste până la sfârşit, a trimis un rezident, un musulman, emoţionat până dincolo de poate că era prima lui naştere – adică nu a lui, din cariera lui. Când să mă coasă, îi tremurau mâinile, şi‑atunci a intervenit un alt rezident, ceva mai răsărit. Doar o mică ciudăţenie avea fetiţa mea: nopţile plângea încontinuu. Ştiam că se poate întâmpla asta cu nou‑născuţii: din cauză că stăteau mai mulţi la maternitate, îşi puteau inversa involuntary ziua cu noaptea. Dacă mă vedea, se liniştea imediat şi devenea cel mai vesel copil, dar în secunda în care dispăream, începea iar să plângă. A durat treaba asta vreo câteva luni; nu puteam să stau la infinit cu ea toată noaptea, aşa că am dus‑o în bucătărie, am pus‑o într‑o cutie de pantofi şi‑am lăsat‑o acolo, ca să primim la schimb, cu toţii, linişte şi odihnă. Citește mai departe   Cronici În lumea violenței și puterii Rodica Grigore   Majoritatea romanelor lui Mario Vargas Llosa sunt plasate în Peru, acesta fiind cadrul preferat de desfășurare a acțiunilor în care sunt angrenate personajele imaginate de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din anul 2010. Numai că preferat nu înseamnă exclusiv. Căci, uneori, Vargas Llosa descrie alte locuri și își poartă cititorii prin universuri diferite, de la Brazilia din „Războiul sfârșitului lumii”, până în Irlanda (în „Visul celtului”), în Tahiti (în „Paradisul de după colț”) sau în Republica Dominicană (în „Sărbătoarea Țapului”). Așa se întâmplă și în „Vremuri grele”, romanul publicat de scriitorul peruan în anul 2019 și de curând apărut în limba română, la Editura Humanitas Fiction din București, în excelenta traducere semnată de Marin Mălaicu-Hondrari, tălmăcitor întotdeauna inspirat al câtorva mari (și extrem de dificili!) scriitori de limbă spaniolă, de la Mario Vargas Llosa („Eroul discret”, „Cinci colțuri”) la Julio Cortázar sau Roberto Bolaño, ca să amintim doar aceste nume. Citește mai departe   Sticla de lampă Carnete Alexandru Vlad   Am purtat aproape întotdeauna în buzunar un carnet, apendice al memoriei sau un fel de săculeț cu aforisme, și chiar dacă mi-a lipsit uneori carnetul de identitate, cel cu notițe criptice, numerotate, era întotdeauna la locul lui, în buzunar. De câteva ori am încercat să-mi atestez cu el identitatea (şi cu nimic nu m-aş fi legitimat mai deplin decât cu aceste roade timpurii ale minții mele, acele exerciții de acupunctură în căutarea ideii), dar agenții de circulație, milițienii de sector nu le-au luat niciodată în considerație ca atare. Citește mai departe   Poezie Poeme Ionuț Manea Insomniile curtezanei   așa cum am făcut-o la șaisprezece ani când crengile prunului tăiau soarele și degetele furibunde îmi mângâiau părul și-mi spuneai pentru ultima oară să nu deschid ochii lumina este prea puternică și oasele mi-au redat conturul unui vas în care picăturile una câte una construiau turnulețe și iarba devenise o tablă de igo Citește mai departe   Lansarea online a volumului  „Femeia de marțipan” de Radu Țuculescu Vă invităm să urmăriți lansarea online a volumului „Femeia de marțipan” de Radu Țuculescu (Editura Polirom, 2021). BOOKcover