În loc să-i acorde un ajutor de stat și să o revigoreze, guvernanții au „relocat” CFR Marfă într-un soi de supapă… Tot cu scop de sinecură, pentru băieții deștepți ce o vor „manageria”, tot ca un sac fără fund pentru alți „băieți”, poate și mai isteți decât cei ce vor conduce pe lefurile de bugetari (de fapt, cert mai descurcăreți), pentru a fura și devaliza până la ultimul șurub, până la ultimul petic de teren. Și, evident, până la ultimul dat în petic al monstruoasei coaliții de guvernări (puteri guvernamentale, corporatiste, multinaționale și selectiv transnaționale, germanice, olandeze, austro-ungurești) având ca scop, nu binele țării, ci sfârtecarea noastră până la punctul în care doar supunerea sau plecarea definitivă să rămână ultimele soluții de ieșire din megapandemia colonizatoare ce ne-a fost pusă jug postdecembrist. În loc să-i aloce dară banii necesari, așa cum fac toate statele cu societățile lor feroviare, guvernanții noștri au mătrășit o altă hoție de predare, șurub cu șurub, clădire cu clădire, spre o nou înființată companie feroviară. Menită nu doar a prelua rostul ca transport de marfă, ci de a-l extinde, sub pretextul nevoii de înnoire, prin relocarea logistică în alte haine pentru a asigura și transporturile feroviare „speciale”. Militare, umanitare, de deservire a axelor de transport logistic în conflictele viitorului imediat de lângă granițele noastre, puncte declanșatoare ale unor războaie cerute, impuse, dirijate de Uniunea Europeană, nu doar pe spuza sărăcirii noastre imediate, ci și prin riscul vărsării de sânge și furnizării de „carne de tun” pentru a justifica grotescul joc, nu cu moartea, căci măcar am scăpa mai ușor, ci a priori cu viața. Într-un schimb „comercial”, căci asta am ajuns noi pentru cei ce ne conduc, și pentru cei ce îi dirijează pe cei ce ne conduc, talere „echilibrate” (ca beneficii pentru ei) ale vieții și ale morții noastre. Ale feluritelor amprente „de carbon”, ca taxe și impozite pentru dreptul de a mai viețui, dar și ale altor „amprente”, ale trecerii dincolo… Care nu va mai fi nici măcar o eliberare… Ci un surghiun al celor rămași prin însăși moartea noastră…
Pentru o altă companie a țării, a trecutului, a
istoriei noastre, a devenirii industriale, nu s-au găsit așadar banii…
Chipurile pentru că Europa nu ne mai dădea dezlegare pentru acordarea către
companii de ajutoare de stat… Nu pentru cele de stat, căci, pentru sprijinirea
unor fabrici ale unor companii străine, s-au găsit fonduri, guvernanții
dislocând chiar bani grei din bugetele noastre. Și nici justificarea că nu mai
puteam trăi în Europa de azi, cu vechile fabrici și companii naționale, cu
ajutoare de la stat, nu ține! Pentru că asta au făcut toate statele în Europa.
Bașca faptul că nu aveam de ce să cerem voie cuiva! Nu când era vorba despre
companiile noastre strategice. Și totuși, în pofida propriilor reglementări de
securitate națională, România și-a distrus tocmai o companie din zona
securității de transport. O societate de care nu trebuia să se atingă nici un
guvernant! Pentru că nu ei au făcut coloșii în România. Ei doar au venit, s-au
urcat cu picioarele pe jertfele lui Decembrie ’89 și au început a fura… A fura
iar mai apoi a înstrăina…
Pentru CFR Marfă nu au mai fost găsiți banii de
salvare… În schimb, a fost patrimonial-hoțește inventată „metoda” transferului
de active către o nou înființată companie feroviară: „Carpatica”. Aparent, un
macaz spre un nou drum. În realitate o linie înfundată. Pentru că nici nu s-a
zvântat cerneala trădării de pe alte și alte hârtii semnate de acești miniștri
penali, dimpreună cu prim tartorele hoției, devalizării și înstrăinării, că
tocmai activele, destinate chipurile a fi salvate prin inserția în noua
societate, au început a fi vândute. Or, cum de s-au putut scoate la mezat
activele unei companii practic desființată, și de ce nu au fost ele licitate
când aceasta era activă, și putea să-ți patrimonializeze veniturile obținute
prin vânzarea de către ea a activelor sale (precum cele vândute acum prin Bursa
Română de Mărfuri: Terminalul de trafic combinat de la Suceava, Terminalul de
containere de la Buzău, Remiza de locomotive de la Turnu Roșu – Sibiu, spațiul
fostei secții regionale a Poliției Transporturi Constanța) nici măcar nu mai
ridică semne de întrebare. Ci direct de revoltă. Una ce se așază, acolo, pe
șiragul așteptării, împânzind cu deja mult prea multe cruci mămăliga
neexplodată de trei decenii până aproape de a ne deveni coliva de mâine…
Și este doar o altă disprețuitoare acțiune a
guvernanților deja aproape mutați în birourile de la Budapesta… Și atât de
aproape să ne „relocheze” și pe noi, printr-o altă oricând posibilă nemernică
trădare a uneia dintre instituțiile ale căror acte „nu pot fi contestate și
anulate” (nici măcar de ele însășile, în cazul erorilor capitale, precum CCR
-ul în privința alegerilor; și poate nu numai!), atât de aproape să ne
transfere sub un „protectorat” al Budapestei prin miniștrii maghiari care au
fost puși în fruntea ministerelor de bază ale țării, prin infestarea osaturilor
ministeriale cu personaje, nu doar având cetățenie maghiară, dar urând fățiș
tot ceea ce este românesc și lăudându-se, deja, „cu bugetul de stat al țării
făcut de UDMR”, ba, redactând comunicate despre problemele financiar-fiscale
ale României în numele unor purtători de cuvânt și a birourilor de presă ale
UDMR -ului… De ce?!… Pentru că… „Atâta s-a putut!”… Așa ni se va spune!… La noi
nu s-a putut salva CFR Marfă ca CFR Marfă… La noi nu s-au putut proteja
zăcămintele de gaz din Marea Neagră impunând dreptul exclusiv al Statului Român
de a decide, ajungând în situația criminală în care acestea vor fi vândute prin
austrieci (și a altor resurse, prin toate celelalte neamuri de venetici
europeni anti-români) către o companie DE STAT a Germaniei, unde muribunda
societate privată de gaz a fost salvată și naționalizată în urmă cu trei ani
tocmai printr-un ajutor de stat dat de guvernul de la Berlin, fără a se fi pus
problema, la nivelul Uniunii Europene, a ilegalității acelui (și, din nou, nu
numai!) ajutor de stat…
Cezar
Adonis Mihalache – Natiunea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu