Anterior, discipolii lui Iisus vazusera si se uimisera de
minunile Lui, considerate semne ale Dumnezeirii Sale, dar in sufletul lor il considerau
tot un om, un mare prooroc, cel mai mare trimis, de pana atunci, al lui
Dumnezeu in mijlocul oamenilor.
Insa, din cele petrecute pe Tabor cu prilejul Schimbarii la
Fata, Sfintii Apostoli inteleg ca Iisus este fiul lui Dumnezeu. Evenimentul s-a
petrecut in ultimul an al vietii pamantesti a Mantuitorului, cu cateva luni
inainte de rastignirea Sa.
Potrivit relatarilor biblice, Iisus venea spre nordul Tarii
Sfinte, se indrepta catre Ierusalim si, pe drum, le vorbea apostolilor despre
Patimile, Moartea pe Cruce si Invierea Sa.
Ajungand in dreptul Muntelui Tabor, a lasat la poale cei mai
multi dintre ucenicii Sai si i-a luat cu El numai pe trei dintre acestia:
Petru, Iacob si Ioan - discipolii cei mai de nadejde, care vor fi martori si la
rugaciunea Sa din Gradina Ghetsimani. Iisus a urcat pe munte, impreuna cu cei
trei, sa se roage. Pe cand se ruga El, apostolii, molesiti de somn, tresar
deodata la o priveliste nemaivazuta: chipul Mantuitorului s-a facut altul; fata
Lui stralucea ca soarele, iar hainele Lui se facusera albe ca zapada. Lucru si
mai neobisnuit: in aceasta lumina, doi barbati stau de vorba cu Iisus despre
Patima si Moartea Sa in Ierusalim. Erau marii prooroci ai Vechiului Testament,
Moise si Ilie.
Ca iesit din fire, uimit si multumit de ceea ce vedea, Petru
a zis catre Iisus: 'Doamne, bine este sa fim noi aici; Daca voiesti, voi face
aici trei colibe: Tie una si lui Moise una si lui Ilie una' (Matei 17, 4) -
nedandu-si seama de ceea ce spunea. Dar Petru inca nu ispravise bine de vorbit,
cand ochii apostolilor sunt martorii unei noi surprize: un nor de lumina ii
invaluie si pe ei, iar din nor aud deodata un glas care zice: 'Acesta este Fiul
Meu Cel iubit, intru Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L' (Matei 17, 5). De
spaima, ucenicii au cazut cu fetele la pamant. Dar Iisus s-a apropiat de ei si
le-a zis: 'Sculati-va si nu va temeti'.
Cand au ridicat ochii, nu mai era decat Iisus singur. Si El
le-a poruncit sa nu dezvaluie nimanui nimic din cele ce vazusera, pana dupa
invierea Sa din morti.
Sarbatoarea Schimbarii la Fata este considerata aceea a
indumnezeirii naturii omenesti si a participarii trupului trecator la bunurile
vesnice, care sunt mai presus de fire. Inainte chiar de a indeplini Mantuirea
noastra prin Patimile Sale, Mantuitorul arata atunci ca scopul venirii Sale in
lume era tocmai sa aduca pe tot omul la contemplatia slavei Sale Dumnezeiesti.
Din acest motiv, sarbatoarea Schimbarii la Fata i-a atras in mod deosebit pe
calugari, care si-au inchinat intreaga viata cautarii acestei lumini.
Se crede ca Schimbarea la Fata a Mantuitorului a avut loc in
timpul festivalului evreiesc Booths si astfel praznuirea acesteia in Biserica
Crestina devine implinirea prin Noul Testament a sarbatorii din Vechiul
Testament. In prezent, praznuirea are loc in 6 august, cu patruzeci de zile
inainte de Inaltarea Sfintei Cruci. Asa cum Petru, Iacob si Ioan au vazut
transfigurarea inainte de rastignire astfel incat ei sa afle cine este cel care
va suferi pentru ei, Biserica leaga aceste doua praznice pentru a-i ajuta pe
credinciosi sa inteleaga misiunea Mantuitorului si faptul ca suferinta Lui a
fost voluntara si pe deplin acceptata.
Numeroase manastiri au fost inchinate acestei sarbatori, mai
ales dupa controversa isihasta din secolul al XIV-lea, despre natura luminii
din Tabor si despre contemplatie. De notat, de asemenea, ca, dupa o traditie
care circula pe vremea iconoclasmului, prima icoana realizata de apostoli a
fost aceea a Schimbarii la Fata.
In Apus, sarbatoarea Schimbarii la Fata, desi praznuita
sporadic inca de prin secolul al VII-lea, s-a generalizat mult mai tarziu, prin
hotararea luata de Papa Calist al III-lea de a consacra definitiv aceasta
sarbatoare, drept multumire pentru biruinta ostilor crestine asupra turcilor la
Belgrad, in anul 1456.
In aceasta zi se aduc in biserici prinoase din struguri, se
binecuvanteaza si se impart. In Biserica rusa, in aceasta zi se face pomenirea
generala a mortilor si mai ales a eroilor morti pentru apararea patriei.Sursa
Hot News
c.l.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu