POESIS - LUMINIŢA CIOABĂ

Nu-ţi Uita Numele Copil de Ţigan

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
prin ochii tăi se vede
inima
poporului risipit ca firul nisipului
la marginea mării.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
Raza – Soarelui – Răsare se odihneşte
pe faţa ta
în taina
focului
încât
mirosul pământului proaspăt
locuieşte în pieptul tău.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
căci numai în părul tău luna
îşi aruncă strălucirea stelelor
învăţându-te
Iubirea Începutului
de
Dincolo de Cer.

Nu-ţi uita numele copil de ţigan
lacrimile tale
sunt
ploaia cerului
din
Rădăcina Pământului
încât
Cântul Libertăţii
va fi
Drumul
Numelui vostru acolo.

Crini Regali

Pe aripa timpului
din a sufletului durere
din lacrimile
mult mai albe ca ziua
Crinii Regali
s-au născut
şi
au rămas
cele mai frumoase flori
de aducere- aminte.

Lângă lespedea albă
pe marmura rece
lacrimi şi flori
flori şi lacrimi
îţi aştern peste vreme.

Crinii Regali
ce eu în cuvinte
nu pot să rostesc
îţi vor spune
Crinul Meu – Tată Regal.

Mult trecut de miezul nopţii
este acum
şi e târziu
de al meu plâns
se îndură
o angelică fiinţă
iar pe umăru-i de înger
ţine o candelă aprinsă
să pot scrie
cu viu grai
Dincolo de Cer
printre Florile de Crini
născându-se pe pământ
dăruind iubire-n moarte
şi
parfum sufletului
şi
Lumină-n
noaptea vieţii.

Dintre toate florile
numai
Crinii Regali
pot vorbi până
Dincolo de Cer
unde ştiu
că exişti
Crin Regal – Tată Regal .

Îţi mai aduci aminte
eram
într-un oraş din Ardeal
şi-n dimineaţa aceea
se umpluse aerul cu
parfumul de crini
îţi mai aduci aminte
nu demult
parcă a fost ieri
ce negru era vânzătorul
iar crinii atât de albi
un braţ întreg
mi-ai dăruit spunându-mi…

Aceste flori din rai au fost furate
ca oamenii să guste un pic
ce frumuseţe înseamnă
Dincolo de moarte.

Crinul Meu – Tată Regal
Regal Tată – Crinul Meu
peste timp
îţi sunt datoare
O Lacrimă şi O Floare.

Sinucidere

Suntem pod din nuferi albi
peste aripă de timp
tu n-ai cum să te îneci
suntem pod de milioane
pământul e casa noastră
cerul ne este acoperiş
iar drumul ne e viaţa
suntem mulţi suntem puternici
risipiţi în lumea toată
soarele ne încălzeşte
luna ne spune povestea
inima ne este cântec
arzând noaptea cu descântec
dă-ţi iubirea nouă toată
podul inima ţi-o da
chiar şi atunci în gerul iernii
nuferi albi vor fi în ea
treci pe pod plată nu-ţi cerem
eşti Prea-Sfântă si Albastră
peste aripă de timp
treci şi astăzi treci şi mâine
Noi
Suntem
Iubirea Ta.

Îngerii Ţigani

La început cerul
era foarte aproape de pământ
încât
îl puteai atinge cu mâna
de multele noastre păcate
s-a îndepărtat
şi
azi
pământul rămâne
departe de cer.

Din întunericul Universului
şi
al pământului
la prima rază străluce a soarelui
demult
la marginea mării
precum
firul nisipului
risipit de vânt
în zările lumii
Dumnezeu a binecuvântat
Îngerii Ţigani
cu aripi larg deschise-n lumea toată.

Când
Destinul
se joacă cu tine trântindu-te
în mocirla vieţii
numai
Îngerii Ţigani
îţi întind aripa
ştergându-ţi lacrima
în coarda viorii
ei sufletu-şi pun
şi muzica lor
cheia cerului învârte
deschizând
tot Universul
şi stele şi luna
în vrajă-i se prind
copacii dansează
renaşte pământul
destinul ţi-l schimbă
şi totu-i frumos
e numai
Lumină.

Îngerii Ţigani
n-au venit cu aripile goale în lume
ei au luat cât au putut duce
de
Dincolo de Cer
aşa încât
aripile lor ajunseseră grele
şi păsările cerului
văzându-le aripile atât de îmbelşugate
s-au rugat
de
Îngerii Ţigani
să le dea un pic din aripă
să poată zbura
pe toată faţa pământului
precum
firul de iarbă înverzit
cu drumul în faţă
şi ochii înspre soare
pe aripi mereu purtând libertate
precum
pădăcina pământului în Primăvară
atunci
un roi de fluturi
tânjind la aripile lor atât de frumoase
i-au implorat să le dea
o picătură din aripă
şi au promis
că întotdeauna
în zborul lor
vor fi asemeni
Sufletului Ţigănesc
liberi
dăruind pe oriunde trec
Dragoste de Viaţă.

Îngerii Ţigani
au furat poruncile Domnului
dându-şi inima oamenilor
însă
oamenii
n-au înţeles niciodată
şi mereu le-a fost frică
de-a intra în vorbă
cu
Îngerii Ţigani
aşa că s-au îndepărtat din neam în neam
precum
cerul de pământ
pe când
Îngerii Ţigani
au fost şi au rămas
lângă
Dumnezeu.