Apar conflicte dese între stat şi cetăţeni / asociaţiile de mediu. Autorităţile fac rapoarte, însă poluarea degradează continuu calitatea aerului, a solului şi a apelor. Starea mediului la anumite capitole este mai rea decît în 2007, la aderare, şi acest fapt ar trebui să-i mobilizeze pe cei responsabili. Iar cetăţenii afectaţi să reclame incidentele de mediu: de la vecinul ce arde ambalaje de plastic în curtea sa, pînă la acuzarea sterilului purtat de vînt de pe cele 18 depozite de steril din judeţ.
A crescut numărul gospodăriilor conectate la sistemele de canalizare şi de epurare, mai ales în oraşe, unde reţelele au fost extinse spre periferie. Jumătate din populaţia ţării se bucură de apă la robinet şi WC în casă, doar satele au rămas cu fîntînă în curte şi closet şi deversează apa uzată fie în şanţ, fie în rîu, iar dejecţiile animaliere amplifică poluarea.
Pulberea în suspensie creează probleme mai ales în zonele intens circulate (bulevarde) şi în localităţile cu încălzire pe lemn. După raportul APM Maramureş, pulberile solide eliberate în atmosferă au crescut de la 2.000 la 8.000 tone pe an, deci şi cantitatea de metale grele s-a împătrit, de la 1,2 t la 5,6 t. Dacă măsurătorile sînt reale, înseamnă că nu avem nici o şansă să trăim într-un judeţ curat, cum speram după închiderea uzinelor Romplumb şi Phoenix, poluarea remanentă fiind gravă!
Autoritatea de mediu întocmeşte „hărţi de zgomot”, metodă de a verifica zonele în care valorile maxime admise sînt depăşite în traficul rutier, dar tocmai pe drumurile naţionale nu se face această hartă. De ce? Nu există soluţii ieftine pentru a opri sunetele şi nu putem opri traficul!… Cetăţenii din preajma Aeroportului Tăuţii Măgherăuş au scăpat din decembrie 2015 de zgomotele de avion, dar ar fi bine să se facă măsurători acum şi după ce va fi pus în funcţiune aeroportul modernizat. Dacă vor decola avioane cu reacţie, timpanele vecinilor vor exploda.
Produc poluare industrială însemnată cele 5 mari ferme avicole din Maramureş, cele 3 mari ferme de porci, fabrica de burete din Baia Mare, fabrica de şuruburi din Sighet, fabrica de tratare şi acoperire a metalelor din Dumbrăviţa şi instalaţia de biogaz din Seini. Sesizaţi autorităţile de mediu în caz de incident de poluare!
A întîrziat punerea în funcţiune a sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş, investiţie de 51.740.637 euro + TVA, cu fonduri europene 39 milioane, de stat 7 milioane, de la judeţ 5 milioane şi de la cele 56 de consilii locale, 1 milion de euro. Dar oare vom reuşi să separăm deşeurile? Deocamdată, gospodarii le strîng pe toate la un loc şi le aruncă în container. Va fi nevoie ca fiecare cetăţean, tînăr sau adult, să fie convins să separe deşeurile menajere (şi industriale) pe fracţii. Obiectivul era 35% pînă în 2016, dar sîntem în 2018 şi nu depăşim 5%. Depozitul din Sîrbi va avea capacitatea de 2.000.000 metri cubi (2.335.760 tone), pentru 25 de ani, însă dacă vom arunca totul de-a valma îl vom umple în 4-5 ani!
Maramureşenii colectează pe an 600 t de peturi, 300 t de plastic, 800 t de hîrtie, 120 t de sticlă, 130 t de metal, cifrele sînt aproximative, în domeniu se face evaziune, hîrtia nu este recuperată, nici plasticul, avem o singură „găleată” pentru „gunoi” – de fapt sînt acolo materiale perfect reciclabile economic. Interesul cetăţenilor pentru mediu este redus, preferăm să închidem geamul, ochii, nasul, gura, decît să reclamăm poluarea. Putem oare să ne schimbăm optica?…
Autor: Nicolae GOJA
Sursa: Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu