Cele trei Legi ale Justiției, după ce au fost plimbate de colo-colo de opoziție și de președintele Klaus Iohannis, au trecut ultimul examen. Au fost validate, rând pe rând, de către Curtea Constituțională. Una dintre legi a și fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Alte două urmează și ele să fie în mod obligatoriu promulgate. Iar secția specială pentru anchetarea magistraților, care i-a înspăimântat atât de mult pe unii procurori și judecători, va începe să funcționeze. În aceste condiți, linia de rezistență s-a mutat afară. În Parlamentul European.
După ce s-au smiorcăit insistent în fața Comsiei de la Veneția, după ce acest organism a întocmit un raport preliminar, urmează și raportul final asupra noii legislații care reglementează Justiția în România. Raportul preliminar a fost cvasi-critic. Dar prea general. Raportul final nu va putea fi în nicun caz devastator. Îl așteaptă cu interes atât partizanii cât și adversarii noi legislații. În paralel însă, s-au făcut mutări interesante, chiar spectaculoase pe frontul Parlamentului European.
Comisia LIBE din Parlamentul European dezbate azi un raport al Comisiei Europene despre progresele României în domeniul MCV și despre opinia preliminară a Comisiei de la Veneția privind noile Legi ale Justiției, votate în Parlamentul României și omologate de Curtea Constituțională. Conjunctura este cu totul și cu totul specială. Această temă incitantă este pe placul popularilor europeni, care au tot interesul să pună la colț PSD, cel mai puternic partid socialist din Europa și unul dintre puținele partide socialiste aflate la guvernare. Acesta este un interes politic major al popularilor. În subsidiar însă, ei reușesc astfel să scoată Ungaria de sub radarul atât de critic al Uniunii Europene. Și asta pentru că Viktor Orban este unul dintre cei mai importați aliați ai popularilor europeni. În fine, se fac jocuri și în familia socialiștilor. O familie în care, dacă ceilalți nu sunt atenți, România s-ar putea așeza în capul mesei. Prin urmare, avântul PSD trebuie cumva domolit. Iar pretextul legat de Legile Justiției este numai bun pentru așa ceva.
Și iată cum o temă incitantă, despre care se vorbește intens în România în ultimii 15 ani, de când blestematele protocoale au început să-și facă efectele, iar statul de drept s-a transformat
într-un stat paralel condus de instituțiile de forță în frunte cu Serviciul Român de Informații, urmează să-și primească tocmai acum un răspuns final. Ce se poate întâmpla, cu sau fără o rezoluție, în urma dezbaterii din Parlamentul European? În cel mai rău caz, va putea exista o propunere prin care România să fie sancționată, ridicându-i-se dreptul de vot. O asemenea propunere, în mod clar mult exagerată, abuzivă și întemeiată mai degrabă pe conjuncturi politice decât pe fapte concrete, nu va putea fi operată decât printr-o decizie unanimă împotriva României. O asemenea unanimitate însă nu va exista. Cu puțin timp înainte de a prelua președinția rotativă a Uniunii Europene, România, ca și Bulgaria de altfel, este aprioric sancționată prin faimosul MCV. Mecanismul de Cooperare și Verificare. Pe care Klaus Iohannis, când și-a preluat mandatul, a promis că va lupta cu toate forțele pentru a-l desființa. Și a făcut contrariul.
În aceste condiții, șansele ca majoritatea PSD plus ALDE să se răzgândească brusc și să renunțe la Legile Justiției sau să amâne aplicarea lor sunt minime. Oferta făcută de doamna Alina Gorghiu se transformă într-un simplu exercițiu retoric. Ce propune Alina Gorghiu? Ca PSD și ALDE, prin Guvernul Dăncilă, să emită o ordonanță de urgență prin care să amâne intrarea în vigoare a Legilor Justiției până la finalizarea raportului Comisiei de la Veneția. Iar între timp malaxorul parlamentar să se pună din nou în mișcare, PNL angajându-se să vină cu un set de propuneri constructive, care să îmbunătățească îmbunătățitele Legi ale Justiției. Scurt pe doi. Mă tem însă că este mult prea târziu.
Autor: Sorin Roșca Stanescu
Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu