Lecții de învățat. Iertarea

 

                                                                                           de Viorica Pârja

 Iertarea, spune părintele Theodor Damian, de la New York, este un lucru care ne pune în dilemă. Pentru că de multe ori, cu toate că știm bine ce înseamnă să ierți, ne găsim tot felul de circumstanțe atenuante care să ne dea o justificare față de slăbiciunea de a nu fi în stare să ierți. Despre trei lucruri de care să ținem seama, nu doar în această perioadă, ci în fiecare zi, am vorbit cu pr. dr. Florin Codrea, de la Parohia Buna Vestire, din Baia Mare. Ele sunt postul, iertarea și dărnicia.

Auzim adesea formule precum „nu pot ierta”, „nu vreau să iert”, „iert, dar nu uit” etc. și uităm că toți greșim, o dată sau de mai multe ori. De aceea iertarea ar trebui așezată la temelia oricărei relații. …și ne iartă nouă greșelile noastre…, spune rugăciunea cea mai adevărată. O înțelegem? Ținem seama de ea? Are șanse omul de astăzi să ierte și să fie iertat?

Sunt întrebări pe care să ți le pui nu doar în preajma sărbătorilor, ci în fiecare zi. Unii spun că nu este ușor să ierți, e greu să-ți înfrângi orgoliul, să treci peste egoul tău, care dă în clocot. Omul are tendința mai mult de a judeca decât de a ierta. E ușor să critici, mai greu să te vezi pe tine, așa cum ești. Ca să ne ajute să personalizăm iertarea, D-zeu ne-a dat cartea Filimon. Aici iertarea este adusă și întrupată în tărâm omenesc.