Reacția școlii la măsurile de austeritate

 

Numărul elevilor, studenților și al cadrelor didactice, ca dimensiune, plasează școala pe primul loc în sectoarele bugetare. Față de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, personalul reacționează la fel ca celelalte sectoare, în funcție de interese.

Adică, logic și obiectiv, când liderii de sindicat ai cadrelor didactice, reprezentanții elevilor și studenților vorbesc de cauzele care au generat deficitul bugetar. Au dreptate, ele nu se află în curtea învățământului, ci la alte nivele, de unde ar trebui să înceapă tăierile de privilegii. Da, însă școala reacționează greșit și subiectiv, când aceiași lideri consideră că privilegiile obținute, într-o anumită conjunctură trebuie menținute cu orice preț. În așa fel, încât, dacă este posibil, să devină drepturi legiferate. Apoi, cine odată a dobândit un beneficiu, din reflex condiționat, la el nu va renunța cu ușurință. Nu bursele studenților și ale unor categorii de elevi ar trebui să deranjeze guvernul. Mai ales că, în istoria învățământului superior, întotdeauna ele au fost privilegii tradiționale. Nouă, care pe vremuri am absolvit o facultate, statul ne-a dat burse că a avut nevoie de noi. După absolvire, la locul de muncă, unde am primit o repartiție am fost obligați să stăm cel puțin trei ani. Întrebarea este: dacă la ora actuală, bursele se acordă pe principiul meritocrației și el discutabil. În afară de bani, beneficiarii lor ce au de câștigat? Ei sau școala vor fi mai performanți și care sunt criteriile de evaluare a progresului? Elevii și studenții merg la școală pentru bursă sau acolo vor avea ocazia să asimileze cunoștințe necesare în viață. Cu excepția burselor sociale acordate elevilor ce provin din familii modeste, bursele rezidențiale (obișnuite) și de merit se acordă în funcție de media obținută la sfârșitul unui an de studiu. În mediul universitar, câtă exigență manifestă profesorii față de studenți la examene nu știm. După părerea mea, ultimele categorii de burse acordate elevilor trebuie tăiate. Mediile luate drept criteriu nu au acoperire în cunoștințe, fie ele și teoretice. În evaluările curente, notele date de profesori elevilor se negociază ca la piață. A crescut nejustificat numărul elevilor cu medii generale de 10, la sfârșit de an școlar la toate disciplinele. Nu este adevărat că nota 10 aparține profesorului, poate fi și a elevului, obținută la cel mult trei discipline înrudite, nu la toate prevăzute în programul-cadru. Să nu ne mirăm că în licee analfabetismul funcțional este însoțit de burse. Ar fi interesat de știut câți dintre absolvenții de liceu picați la bac, pe parcursul anului de studiu, au beneficiat de burse. În liceele care, în fiecare an, la bac înregistrează procent de promovabilitate de aproape 100%, elevii din clasele a XI-a și a XII-a acordă atenție exclusiv disciplinelor ce vizează bacul și admiterea la facultate. Da, numai că, în final, medii mari obțin la toate disciplinele. Ca să nu intre în conflict cu elevii sau părinții din cauza burselor, profesorii fac compromisuri incompatibile cu statutul lor profesional. În liceele fruntașe, părinții plătesc copiilor meditații, în timp ce statul le dă burse pe motiv că sunt merituoși. Nu este exclus ca părinții să aibă pretenții, încât statul să le plătească și meditațiile. Nu cred că, în liceele respective, copiii și părinții sunt prisosiți să stea cu mâna întinsă după bursă la mila statului. În timpul liceului, statul le dă bursă, iar după absolvire, mulți absolvenți iau drumul străinătății. Nevoia de burse se impune în liceele tehnologice și școlile profesionale care, de bine de rău, pregătesc meseriași în diferite profesii. Dacă IMM-urile vor să aibă forță de muncă calificată, cu părinții trebuie să încheie contracte, iar în timpul școlarizării să le plătească studiile, la care cu cotă parte să participe și statul. De tăvălugul măsurilor austere s-ar putea să nu scape nici personalul didactic. Informații despre care ar putea fi ele deține ministrul D. David, aflat în negocieri cu premierul. La o emisiune TV a spus că a reușit să-l convingă să nu taie din salariile cadrelor didactice. Eu cred că în preuniversitar își au rost gradele didactice, nu doctoratele plagiate. Care pot fi tăiate, deoarece nu contribuie cu nimic la performanța elevilor, profesorilor și a școlii. Sindicatele conduse de lideri cu stare materială bună stau la pândă să vadă cum se mișcă ministerul, ca să aibă motive de a ieși în stradă la proteste. În anii democrației, nu au contribuit cu nimic la progresul școlii. Problemele grave ale școlii de azi nu sunt de natură financiară, sistemul are nevoie de reorganizare și restructurare în profunzime, măsuri de durată ce necesită ani de zile. Dacă fiecare ministru, la vremea lui, ar fi știut ce are de făcut, despre școală azi am fi discutat de pe alte poziții și în alți termeni. Sau poate că societatea românească a făcut asemenea progrese, încât nu mai are nevoie de școală. Iar locul ei poate fi luat de tabletă, calculator, telefon sau inteligența artificială.

prof. Vasile ILUȚ