Ieri a fost o zi mare
pentru România şi Bulgaria. S-a prezentat MCV. Aşa cum îi spune şi numele,
acesta este un „mecanism” care verifică şi se controlează temperatura statului
de drept. Acest Mecanism funcţionează doar pentru ultimele două sosite în UE.
Sunt practic două restanţe pe care România şi Bulgaria nu au
reuşit să le treacă în 11 ani. Şi dau în continuare examene. Concret, este
vorba despre Justiţie, despre independenţa justiţiei. Într-o primă etapă s-a
spus că politicul îşi subordona justiţia.
După un timp, practic după înfiinţarea DNA, justiţia a
câştigat toate rundele cu politicul. Nicio ţară din UE nu a avut atâţia
demnitari cu dosare penale, cu atâţia demnitari şi foşti demnitari condamnaţi.
Cu toate acestea, România a rămas cu eticheta de cea mai
coruptă ţară din UE. Şi rămâne în continuare. Dar s-au ivit noi probleme.
România este altfel privită acum faţă de cum era văzută în timpul regimului
Băsescu.
Actualul guvern PSD are o imagine deplorabilă. Comisia
Europeană nu priveşte cu ochi buni modificările legilor Justiţiei. Nu pare
deloc impresionată de protocoalele secrete dintre SRI şi diversele departamente
ale Justiţiei. Amestecul serviciilor secrete în sistemul juridic nu este taxat
ca o încălcare a independenţei justiţiei.
Nu sunt acceptate nici demiterile procurorilor din fruntea
DNA şi Procuratura Generală. Acest demers, în cazul lui Augustin Lazăr, fiind
în derulare, va avea un impact direct asupra evoluţiei raporturilor dintre
guvernul de la Bucureşti şi comisia MCV. Se cere renunţarea la propunerea de
revocare din funcţie a procurorului general.
Ultimul raport MCV pune gaz pe foc în bătălia dintre PSD şi
opoziţie, dar şi dintre taberele din PSD. Este un război politic fără
precedent. PSD este prins la mijloc. Este momentul culminant al confruntărilor
din ultimii doi ani. Este cel mai potrivit moment pentru un transfer de putere.
Se pare însă că PSD s-a obişnuit cu criticile devastatoare
de la Bruxelles ca oaia cu râia. Ia avertismentele din raportul MCV cu titlul
de atacuri politice şi îşi vede mai departe de propriul program. Ce va urma?
Ceea ce a urmat cu ocazia altor rapoarte, la fel de critice, dar fără mare ecou
în rândul guvernelor şi majorităţilor parlamentare de la vremea respectivă.
În aceeaşi zi s-a votat şi o Rezoluţie la adresa României.
Acest document are doar un caracter politic, dar şi acesta este la fel de
critic la adresa României. Parlamentul European, cu o majoritate de dreapta,
pune presiune pe România, oferind opoziţiei din România un adevărat arsenal de
luptă politică. Preşedintele Iohannis este însă într-o poziţie delicată.
Pe de o parte un MCV şi o Rezoluţie negativă îi confirmă poziţia
critică faţă de PSD, pe de altă parte are şi el o parte de vină. Totuşi,
preşedintele, ca parte a Executivului, este responsabil de politica externă.
Fără îndoială, există un joc politic la nivel european.
Actualul parlament îşi încheie mandatul în luna mai. Alegerile europarlamentare
angajează partidele într-o bătălie de o duritate extremă. Tot ce se întâmplă de
aici înainte trebuie privit prin prisma marilor interese electorale.
România are un guvern socialist, în vreme ce majoritatea
parlamentară din PE este şi sunt toate semnele că va fi de dreapta. Mergem în
alt sens faţă de majoritatea ţărilor din UE. La ce să ne aşteptăm? În acelaşi
timp, actualul guvern nu străluceşte deloc.
Are atâtea hibe încât este o pradă uşoară pentru nişte
partide puternice, bine ancorate în politica europeană.
PSD nu se lasă impresionat de aceste realităţi ale Europei
de azi. Merge înainte. Nu are decât o soluţie: ori se va reforma, ori se va
dezintegra. Deocamdată a ales calea luptei cu orice preţ.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei de Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu