O teză de doctorat inedită a unui cunoscut și controversat politician interbelic

În urmă cu câteva săptămâni mi-a căzut în mână, total întâmplător, o carte care cuprinde teza de doctorat a lui Corneliu Zetea Codreanu, fostul conducător al Mișcării Legionare din perioada interbelică. Cartea a văzut lumina tiparului anul acesta la Brașov într-o formulă samizdat ca și cărțile din vremea URSS, fără numele unei edituri sau isbn. Publicarea tezei de doctorat a unui controversat și cunoscut lider politic interbelic încă naște temeri la 28 de ani de la revoluție. Să fie de vină Legea nr. 217/2015 pentru o astfel de apariție în semi-ilegalitate? Eu știu că România este o democrație și integrată într-o federație liberă de state suverane UE, nu într-o pastișă a URSS, deci un astfel de demers istoriografic făcut profesionist, cu note critice putea să fie asumat public și științific. Trebuie să recunosc că am fost interesat de subiect pentru că auzisem de teza de doctorat în ”economie politică” a lui CZ Codreanu, dar niciodată nu s-a publicat până în prezent, nici măcar în scurta guvernare legionară din 1940. Despre CZ Codreanu istoriografia comunistă și cea oficializantă a scris destul de simplist, ca despre un terorist politic, cu o mână pe pistol și cu alta pe cruce, deși studiul istoriei m-a învățat că o abordare cu acribie a subiectului poate fi mai științifică și mai apropiată de cunoașterea obiectivă a fenomenului interbelic, care a a fost unul de masă și nu trebuie clasat ca la ora de marxism-leninism, pentru ca să înțelegem adevărul sau combustia motorului istoric românesc. Istoria nu e o formulă matematică și nicio interpretare ideologizantă nu ajută să înțelegem trecutul nostru.După procesul asasinării prefectului de poliție Manciu de la Iași, în care CZ Codreanu a fost achitat la presiunea opiniei publice și în urma căsătoriei cu Elena Ilinoiu la Focșani, unde au participat peste o sută de mii de oameni, viitorul lider al Gărzii de Fier a plecat la studii în Franța împreună cu soția și Ionel Moța. În Franța, la Grenoble a stat din septembrie 1925 până în mai 1927, cu o scurtă reîntoarcere în țară. A locuit modest în chirie la un bătrân într-o locuință la periferie, lângă o veche biserică catolică unde se ruga câteodată. Din corespondența cu cei din țară reiese că trăia în sărăcie și câteodată nu îi ajungea banii pentru mâncare. Corespondența îi era verificată de Siguranță, iar o parte din din aceste scrisori au fost folosite împotriva lui CZ Codreanu la procesul ”trădării naționale” din 1938, intentat de dictatorul Carol al II-lea. La Grenoble agenții Siguranței îl monitorizau, deși CZ Codreanu a lucrat intens la teza sa de doctorat. Interesant că doar acum după atâția ani s-a gândit cineva să o editeze. Lucrarea se intitulează ”Convenția de Porte-Fort” și a apărut sub îngrijirea lui Mugur Vasiliu fiind dedicată Centenarului Marii Uniri. Pentru necunoscători vom prezenta ceea ce înseamnă convenția de porte-fort: ”Conventia de porte-fort este o promisiune de a determina pe altul să ratifice un act, convenţie prin care o persoană (numită promitent) se angajează faţă de o persoană (numită beneficiar) să determine pe un terţ să ratifice un act juridic încheiat în contul lui de către promitent, fără împuternicirea sa prealabilă. Trebuie deosebite aici două acte juridice: actul încheiat de promitent pentru un terţ, fără împuternicirea acestuia (care este o promisiune pentru altul, fără valoare juridică atat timp cat nu este ratificată de terţ) şi actul prin care promitentul se obligă faţă de cocontractant să procure ulterior ratificarea d e către terţ a actului încheiat pentru el fără împuternicire.” Deși istoriografia îl prezintă pe fondatorul Mișcării Legionare ca un terorist politic, un romantic social (în sens de defazat de realitate), ca un mistic întârziat sau un tradiționalist arhaic, lucrarea de doctorat scrisă de CZ Codreanu, care are peste 125 de pagini, este concepută cu acribie în normele și canoanele juridice și științifice ale epocii. CZ Codreanu face o expunere a articolelor 1119 și 1120 din Codul Civil privind convenția de porte-fort, pornind de la dreptul roman și trecând prin cel al revoluției franceze de la 1789, precum și prin codul napoleonian. Abordează întreaga jurisprudență pe această temă de-a lungul istoriei și aplicabilitatea porte-fort la legislația franceză și românească a epocii. CZ Codreanu devine un promotor al convenției de porte-fort în gestiunea afacerilor și asimilarea cu fidejusiunea. Autorul folosește întreaga bibliografie franceză și universală a temei pentru a susține convenția ca un caz particular sau asimilarea cu mandatul. Președintele tezei de doctorat al doctorandului CZ Codreanu a fost Georges Ripert, viitorul decan al facultății de drept din Paris. Lucrarea a fost contrasemantă de decanul de atunci al facultății celebrul jurist Berthelemy, iar dreptul la imprimare a tezei de doctorat a lui CZ Codreanu l-a dat S. Charlety, rectorul Academiei din Paris. Așa cum se vede din comisia de doctorat a lui CZ Codreanu, teza de doctorat a fost vizată pentru valoarea sa juridică de eminenți profesori de drept din Franța. Teza de doctorat a fost scrisă la Grenoble, dar aceasta a fost vizată de Academia din Paris. După susținerea tezei de doctorat, CZ Codreanu se întoarce în țară și înființează pe 24 iunie 1927 Legiunea Arhanghelului Mihail, cu istoria sa tumultuoasă și contestabilă. Istoriografia ne învață că o personalitate contestată are numeroase fațete și interpretări. Cine ar fi crezut că un lider politic tradițional foarte dur și cu o viziune mistică asupra societății poate concepe o teză de doctorat perfect științifică și obiectivă, apreciată și promovată de reputați profesori de drept francezi?

Ionuț Țene