Multe li se pot ierta
politicienilor de vârf, guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria de
la intrarea României în UE, dar un singur lucru nu poate fi iertat: neaccesarea
fondurilor europene.
Cifrele vorbesc de la
sine: din peste 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune au intrat
efectiv în ţară mai puţin de două miliarde.
Timpul trece, spunea comisarul european Corina Creţu, şi nu
ştiu dacă România are sau nu mai are nevoie de aceşti bani.
Mai mult decât o întrebare retorică, este un strigăt de
disperare venit din partea unui român care se află în miezul problemelor.
Cum este posibil aşa ceva? Unde s-a împiedicat România? În
vreun ciot din Palatul Victoria sau este împiedicată cu totul, de sus până jos?
Vina nu poate fi pusă decât pe seama tuturor guvernelor din 2007, anul intrării
în UE, până la guvernul de azi.
Au trecut 12 ani fără două luni. În următoarele două luni
avem altceva de făcut decât să ne preocupăm de fonduri europene. Vine
Centenarul peste mai puţin de o lună. Cântec, joc şi voie bună. Apoi vin
sărbătorile de iarnă. Se taie porcul, cu mare grijă din cauza pestei porcine.
Vine, odată cu revelionul, preşedinţia rotativă a
Consiliului European. Vom fi, ca să spunem aşa, şefii Uniunii Europene. Este
vorba despre aceeaşi UE de la care nu am reuşit să scoatem banii care ni se
cuvin. Nu am făcut hârtii. Nu ştim
completa hârtiile care se cer pentru a putea fi traşi banii pentru
autostrăzile care lipsesc, pentru spitalele care lipsesc, pentru toate
investiţiile pe care alţii le-au făcut cu bani europeni.
Dacă în cei 12 ani ar fi fost la putere un singur partid
l-am fi tras pe acesta la răspundere. Dar au fost la guvernare toate partidele
mari. Un guvern PNL-PD l-a avut premier pe Călin Popescu Tăriceanu. Apoi
guvernul minoritar PNL a fost susţinut parlamentar de PSD. A guvernat, din
2008, un guvern PDL, avându-l ca premier pe Emil Boc. Câteva luni guvernul a
fost condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În 2012 alegerile au fost câştigate de
USL, format pe bază de paritate de PSD şi PNL. S-au certat, dar PSD, cu
premierul Victor Ponta, a reuşit să rămână la guvernare, pentru ca mai târziu,
după 2016, guvernarea să cadă în sarcina PSD-ALDE.
Dacă ar fi să căutăm vinovaţii de sus, ar trebui să-i
introducem pe lista neagră pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierii Călin
Popescu Tăriceanu, Emil Boc şi Victor Ponta. Ar trebui să-i facem loc
preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi premierilor fugitivi, Dacian Cioloş,
Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă.
Cam ăştia sunt. Lista neagră ar trebui să-i cuprindă şi pe
liderii partidelor care au guvernat în această perioadă: Călin Popescu Tăriceanu,
Emil Boc, Crin Antonescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea. Păi, nu este o listă
prea lungă. Prin urmare, ar trebui să includem şi o serie de miniştri. Ăştia
sunt destul de mulţi. S-au perindat, au fost remaniaţi, mai puţini au plecat
prin demisie. Răspunderile pot fi pasate de la prima linie la linia a doua, dar
rezultatul rămâne acelaşi, unul dezastruos. Cu toate acestea, cât de frumos au
vorbit despre integrarea în UE, despre fondurile europene, despre cât de bine
guvernează ei şi cât de prost au guvernat cei dinaintea lor!
Vom avea ocazia să-i ascultăm vorbind la fel de frumos
despre UE şi nevoia accesării fondurilor eurepene pe candidaţii la Parlamentul European,
viitori europarlamentari dacă prind un loc eligibil pe lista de partid.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei de Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu