RĂCEALA

    Cum 'prindem' răceala?
    
 Când temperatura corpului trece de 37°C (febră), când îţi curge
nasul, te simţi ameţit şi fără vlagă şi simţi o durere în gât. atunci
ştii că te-a prins răceala.
    Toate cele prezentate mai sus sunt doar simptome care îţi indică
faptul că ai răcit, însă te-ai
întrebat vreodată ce se întâmplă în interiorul organismului când eşti răcit?


    Ce se întâmplă în corpul tău când eşti răcit?


    Totul începe în momentul în care un organism microsopic
(bacterie, virus, fung etc.) reuşeşte să depăşească bariera sistemului
imunitar (fie din cauza frigului, fie din cauză că am intrat în
contact cu cineva bolnav) şi reuşeşte să se instaleze în organismul
nostru - rezultând o infecţie. Drept urmare corpul nostru îşi
mobilizează mai tare sistemul imunitar pentru a lupta cu
"invadatorii".


    Cum se luptă sistemul imunitar?


    Când organismele patogene (invadatorii) stimulează activitatea
sistemului imunitar, se eliberează o substanţă numită pirogen endogen,
care trasmite un semnal creierului prin care îi comandă să ridice
temperatura la peste 37°C - iar atunci spunem că avem FEBRĂ.
    Când temperatura este la peste 37°C au loc trei fenomene:
    1. Celulele sistemului imunitar (leucocitele) devin mai eficiente
- le creşte capacitatea de a neutraliza microbii.
    2. Creşte cantitatea de interferon din corp - o categorie de
proteine naturale produse de sistemul imunitar, care auacţiune
antivirală şi anticanceroasă.
    3. Se împiedică dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor şi
virusurilor, deoarece majoritatea dintre ele nu pot supravieţui şi nu
se pot înmulţi la o temperatură de peste 37°C.

    Toate acestea se întâmplă atunci când organismul îşi urcă
temperatura la peste 37°C.
    Aşadar, observăm că febra este un mecanism de apărare al
sistemului imunitar împotriva invadatorilor.


    Pe lângă aceste trei simptome, când avem febră, experimentăm o
serie de senzaţii neplăcute, însă şi acelea fac parte din acest
mecanism natural de purificare a organismului.

      Iată în ce fel:
    * Apar stări de amorţeală, ameţeală şi lipsă de energie
    În primul rând din cauză că organismul îşi canalizează resursele
înspre sistemul imunitar,  pentru a-l face cât mai eficient în lupta
cu "invadatorii". Din acest motiv apare în corp o lipsă de vitamine,
minerale şi energie, în special o lipsă a vitaminei C, care este
esenţială pentru sistemul imunitar, deoarece o leucocită (globula
albă) foloseşte de patru ori mai multă vitamină C decât o celulă
normală.
    Iar în al doilea rând, se poate ca organismul să facă unele
minerale indisponibile pe timpul infecţiei, deoarece unele bacterii
care ne invadează corpul au nevoie de acele minerale pentru a
supravieţui. Aşadar şi din acest motiv se poate experimenta un
dezechilibru al nutrienţilor pe timpul infecţiei.


    * Pielea devine palidă
    Se întâmplă asta deoarece organismul încearcă să piardă cât mai
puţină căldură, motiv pentru care reduce circulaţia la nivelul pielii,
iar asta va da un aspect palid, însă doar pe timpul îmbolnăvirii, după
care pielea îşi va reveni.


    * Apare deshidratarea
    Din cauză că organismul pierde multă apă prin transpiraţie, motiv
pentru care e absolut necesar să bem apă (NU lichide, ci apă). Prin
tanspiraţie se elimină toxinele din organism, fiind un proces natural
de autovindecare.


    * Curge nasul şi apare tusea
    Asta se întâmplă tot ca urmare a unor procese naturale de
autovindecare, deoarece corpul încearcă să elimine prin mucus diverse
toxine şi bacterii care ne-au invadat corpul. Tot ca autodetoxifiere
mai pot apărea diarea sau alte stări asemănătoare.


    Aşadar, după cum se poate observa, febra este un mecanism de
apărare şi autovindecare al organismului, fără de care corpul nu ar
putea face faţă infecţiilor. În aceste condiţii putem considera că
"febra este prietena sănătăţii noastre". Din nefericire însă,
majoritatea oamenilor au fost învăţaţi s-o privească exact pe dos, ca
fiind un mare inamic al sănătăţii.

    Ce greşeli fac oamenii când au febră? Vor s-o scadă!


    Cea mai mare greşeală (care din păcate, vine în primul rând din
ignoranţa medicilor, dar şi din lipsa de informare a pacienţilor) este
că încearcă să suprime acest mecanism natural de apărare al
organismului.
    Imediat ce temperatura trece puţin peste 37°C, doctorii au
obiceiul să îndoape pacienţii cu medicamente pentru scăzut febra, de
obicei paracetamol, iar în unele cazuri, vă vine să credeţi sau nu, se
prescriu din start antibiotice.


    Ce se întâmplă când suprimi acest mecanism natural?


    Se pot întâmpla doua lucruri:
    1. Corpul încearcă din răsputeri să-şi ţină starea de febră, în
ciuda tuturor medicamentelor administrate pentru scăderea febrei, iar
până la urmă reuşeşte să omoare "invadatorii". E cazul    în care omul
tot ia medicamente şi se enervează că nu-i scade febra, în loc să se
bucure că organismul încă are resurse să se lupte cu invadatorii. În
acest caz boala se vindecă, însă durează mai mult  decât în mod normal
- e acea răceală uşoară care nu mai trece o dată.
    2. Organismul nu reuşeşte să câştige lupta cu "invadatorii", iar
organismul ajunge să rămână infectat de anumite mircoorganisme pe care
sistemul imunitar nu le va mai ataca.
    Ar mai fi şi a treia soluţie: moartea - când organismul nu face
faţă provocării cu infecţia, iar
febra sare la peste 42°C.


    Pe lângă aceste efecte nedorite, medicamentele prescrise de
doctori au şi ele o serie de efecte dăunătoare asupra organismului,
despre care pacienţii sunt mult prea rar informaţi (de obicei nu sunt
deloc informaţi). Bineînţeles că în industria farmaceutică există mai
multe medicamente împotriva răcelii, care au efecte secundare
dăunătoare, însă noi ne vom ocupa doar de cele comune.

    Efectele secundare ale medicamentelor


    * Paracetamolul (acetoaminofenul - substanţă activă):
    - În primul rând, când vorbim de febră, el nu face decât să
prelungească boala suprimând
mecanismul natural al febrei.
    - În al doilea rând, a fost publicat un studiu care a demonstrat
faptul că paracetamolul suprimă
activitatea anticorpilor în lupta cu organismele patogene, făcând ca
boala să dureze mai mult.
    - În al treilea rând afectează ficatul, generând insuficienţă
hepatică. În SUA se înregistrează în medie 450 de decese pe an din
cauza insuficienţei hepatice generate de excesul de
paracetamol. Mai mult decât atât, asocierea paracetamolului cu
alcoolul, dublează riscul de
infuficienţă hepatică.
    - Afectează rinichii. Statisticile arată că 15% din persoanele
care fac dializă, au ajuns în această situaţie din cauza efectului pe
care paracetamolul şi aspirina l-au avut asupra rinichilor lor.
    - Creşte riscul de astm, deoarece scade cantitatea de glutation
(GSH) din organism - un
antioxidant care se găseşte în ţesutul plămânilor şi care are rolul de
a proteja plămânii.
    - Creşte riscul de hipertensiune. În urma unui studiu pe 8 ani,
realizat pe 80.000 de femei
sănătoase (între 31 şi 50 de ani), s-a demonstrat că femeile care au
luat medicamente cu
conţinut de acetaminofen şi ibuprofen mai mult de 22 de zile pe lună,
au avut un risc de
hipertensiune cu 86% mai mare, decât femeile care nu luau deloc aceste
medicamante.


    * Ibuprofenul - substanţă activă din unele medicamente împotriva răcelii
    - Într-un studiu făcut pe 10 ani, pe 114.000 femei sănătoase
(între 22-85 de ani), în vederea identificării factorilor care
contribuie la cancerul de sân, din acest lot 2400 de femei au făcut
CANCER la sân în această perioadă. În urma investigaţilor oamenilor de
ştiinţă a reieşit că administrarea zilnică de ibuprofen pentru 5 ani a
crescut cu 50% riscul de cancer, în comparaţie cu femeile care nu
luau. În cadrul aceluiaşi studiu a reieşit că femeile care au consumat
aspirină zilnic pentru minim 5 ani, aveau un risc cu 80% mai mare de a
dezvolta cancer la sân    triplu negativ, decât femeile care nu
consumau aspirină regulat.
    - La fel ca paracetamolul, supradoza de ibuprofen intoxică
ficatul, crescând riscul de insuficienţă hepatică şi icter.


    * Aspirina
    Deşi este mai rar prescrisă împotriva răcelii decât cele de mai
sus, oamenii nu ezită să ia
aspirină când sunt bolnavi sau când simt orice alt tip de durere. Se
pare că oamenii au uitat că  atunci când iau aspirină, au de a face cu
un medicament şi nu cu o bomboană. Iată ce ne arată studiile despre
aspirină:
    - Suprimă capacitatea globulelor albe de a distruge microbii.
    - Este asociată cu Sindromul Reye, în special la copii sub 21 de ani.
    - Creşte cu 27% riscul de a face ULCER, cel puţin aşa susţine un
studiu făcut la Wester Sydney University, făcut pe 187 de pacienţi
care consumau între 57 şi 325 de miligrame de aspirină pentru cel
puţin o lună.


    * Antibioticele
    Antibioticele sunt un real PERICOL pentru sănătate, iar
inconştienta cu care sunt consumate de oameni este de-a dreptul
uimitoare. Este interesant că nici mulţi medici de familie nu au nicio
rezervă în a prescrie antibiotice, chiar şi atunci când NU este cazul.
Vă vine să credeţi sau nu, unii medici prescriu antibiotice preventiv,
chiar dacă în acel moment nu există infecţie bacteriană puternică în
organism care necesită antibiotice, ci e infecţie cu virus. Dacă am
ajuns să luăm antibiotice pentru roşu în gât, mai avem puţin şi le
luăm direct când suntem sănătoşi, vezi Doamne, pentru a preveni
îmbolnăvirea.
    Totuşi, în cazul în care mai sunt oameni, care nu sunt conştienţi
de pericolul antibioticelor,
urmăriţi câteva din modurile în care afectează ele sănătatea:
    - Dezechilibrează flora intestinală, deoarece omoară bacteriile
benefice (probiotice) din intestin şi încurajează dezvoltarea florei
patogene, din care face parte şi ciuperca Candida Albicans. De la
acest dezechilibru şi de la infecţia cu Candida, poate apărea o
întreagă gamă de afecţiuni: de la intestin iritabil până la CANCER.
Mai multe despre acestea găsiţi în articolul despre "Candidoza sau
sindromul antibioticelor".
    - Distrugerea sistemului imunitar, ca urmare a dezechilibrării
florei intestinale - care este de
fapt pilonul de bază al imunităţii.
    - Prin administrarea antibioticelor pentru cea mai mică infecţie
bacteriană (care nu necesită
antibiotice, însă zicem c-o luăm preventiv ca să nu se agraveze
răceala) vom face ca bacteriile să devină rezistente la antibiotice,
iar următoarele îmbolnăviri vor fi din ce în ce mai severe şi chiar
dacă vom lua atunci antibiotic, el nu va mai avea niciun efect,
deoarece bacteriile au dezvoltat rezistenţă.
    - Un studiu realizat pe 3 milioane de persoane în 2008 a
demonstrat că persoanele care iau antibiotice de 2-5 ori pe an, au un
risc cu 27% mai mare de a face cancer, în timp ce persoanele care iau
de mai mult de 6 ori pe an antibiotice au un risc cu 37% mai mare de a
face cancer, decât persoanele care nu iau antibiotice.
    (Dacă "cineva" îmi recomandă să mă îndop preventiv cu medicamente
când abia am febră de 38°C de la o răceală, ca să nu urce mai tare, îi
recomand şi eu lui să ia antibiotice încă de pe acuma - tot aşa
preventiv, ca nu cumva să facă febră. Cam ăsta ar fi principiul).

    Aşadar, probabil vă întrebaţi ce fac când am febră?
    După cum am mai spus, ferba este un mecanism natural de apărare
al organismului care ne
ajută să luptăm împotriva invadatorilor. Ea este "prietena sănătăţii
noastre" şi trebuie să ne
folosim de ea cât mai înţelept cu putinţă pentru a ne păstra o stare
de sănătate cât mai bună.


    Poate febra să ne facă rău?


    Orice s-ar întâmpla, NU trebuie să uităm niciodată că febra poate
fi mortală, însă nu când este sub 40°C. Doar când infecţia persistă şi
febra trece peste pragul de 40°C, ea devine periculoasă şi este
necesar să intervenim cu medicamente pentru a o scădea. ÎNSĂ când
aceasta este sub 40°C (cum este în majoritatea cazurilor), ea este un
mecanism natural de VINDECARE al organismului.


    Totuşi, ce TREBUIE să facem când avem febră?


    În primul rând este absolut necesar ca febra să fie foarte atent
SUPRAVEGHEATĂ, deoarece când urcă peste 40°C ea reprezintă un pericol
pentru sănătate şi este necesar să se intervină cu medicaţie.
    Până atunci însă avem la îndemână o grămadă de tratamente 100%
naturale şi fără efecte secundare, care ne ajută să facem faţă cu brio
răcelii. Iată care sunt acestea:

    Tratamente naturale împotriva răcelii


    Tot ce trebuie să facem este să ajutăm organismul să-şi
desfăşoare cât mai bine procesele naturale de autovindecare, adică să
creăm condiţiile perfecte pentru ca sistemul imunitar să lucreze
eficient. Aşadar principala armă pe care ne vom axa împotriva bolilor
este sistemul imunitar.


    I. Dieta - sau tratamentul prin alimentaţie


    "Medicamentul să-ţi fie hrană, şi hrana să-ţi fie medicamentul" -
spunea Hippocat, părintele medicinei, acum aproximativ 2500 de ani.
Aşadar, la fel ca pentru toate bolile, tratamentul răcelii se porneşte
în primul rând de la DIETĂ.


    a) Eliminarea zahărului din dietă, cel puţin pe perioada bolii.
    Principala problemă în ceea ce priveşte carbohidraţii simpli
(zahăr, glucoză, fructoză, galactoză  etc. - noi le voi numi generic
pe toate "zahăr"), este că suprimă drastic activitatea sistemului
imunitar:
    - Scade cu 50% eficienţa celulelor macrofage - cele responsabile
pentru mecanismul de
fagocitoză (procesul prin care globulele albe "mănacă" organismele
patogene - bacterii
visursuri, sau fungi)
    - Urcă nivelul de insulină din sânge, iar acest lucru inhibă
secreţia hormonului de creştere (GH) - care este strâns legat de buna
funcţionare a sistemului imunitar.
    - Scade cu 40% capacitatea tuturor leucocitelor de a omorî microbii.
    - Hrăneşte organismele dăunătoare din intestin (flora de
putrefacţie) şi în acelaşi timp
omoară "bacteriile bune" (probiotice), lucru care duce la scăderea imunităţii.


    Zahărul dăunează şi persoanelor sănătoase slăbindu-le imunitatea,
însă este cu atât mai
dăunător persoanelor deja bolnave. Astfel că el nu ar trebui consumat
în exces nici de cei
sănătoşi, şi cu atât mai puţin de cei bolnavi.
    Din aceste motive, pe perioada cât suntem bolnavi ar fi bine să
încercăm să reducem consumul de carbohidraţi, însă mai ales cantitatea
de carbohidraţi simpli şi cu index glicemic mare (zahăr, glucoză,
fructoză, dulciuri, prăjituri, inclusiv mierea de albine), deoarece
aceştia se absorb mult prea repede şi dezechilibrează sistemul
imunitar.

    Totuşi pentru a ne asigura necesarul de carbohidraţi pe perioada
bolii putem consuma carbohidraţi complecşi, care se absorb lent şi nu
dezechilibrează sistemul imunitar (pâine, legume, cereale, leguminoase
etc.).


    Aşadar, pe perioada răcelii vom avea o dietă:
    - Fără zahăr, dulciuri, miere, prăjituri sau ciocolată.
    - Fără sucuri (mai ales că unele băuturi "răcoritoare" conţin 7
linguriţe de zahăr la 250ml)
    - Fără exces de fructe dulci - conţin fructoză şi de aceea ar fi
bine să nu exagerăm cu ele în
timpul răcelii. Bineînţeles că cele sărace în fructoză (cum e LĂMÂIA)
sunt chiar recoamndate.


    b) Consumul de alimente bogate în vitamine şi minerale
    În lupta cu "invadatorii" organismul face o risipă de energie şi
nutrienţi, în special de vitamină C. De aceea noi trebuie să optăm
pentru o dietă cât mai bogată în vitamine şi minerale.


    1) Vitamina C
    În ceea ce priveşte vitamina C, ea este esenţială deoarece
sistemul imunitar are nevoie de o cantitate mare de vitamină C pentru
a funcţiona, şi, aşa cum am mai spus, celulele sistemului imunitar
(leucocitele) au nevoie de patru ori mai multă vitamină C decât o
celulă normală. Din acest motiv vitamina C este esenţială pe parcursul
bolilor, iar când spun vitamina C mă refer la cea din ALIMENTE şi nu
la cea din PASTILE.


    Acid ascorbic faţă de vitamina C
    Suplimentele (pastilele) de vitamină C conţin în general doar
acid ascorbic, deşi pe etichetă scrie Vitamina C.
    Pe de altă parte, vitamina C provenită din alimente este formată
din: Rutină, Bioflavonoide, Factorul K, Factorul J, Factorul P şi Acid
Ascorbic.
    Aşadar vitamina C din suplimente NU este aceeaşi cu vitamina C
din alimente (acest principiu  e valabil şi pentru alţi nutrienţi).

    (Necesarul zilnic de vitamină C pentru un om sănătos este de 60 mg)

    2) Zincul
    Alături de vitamina C, zincul este esenţial pentru buna
funcţionare a sistemului imunitar şi are de asemena şiproprietăţi
antioxidante. Dacă vitamina C este denumită metaforic "vitamina
imunităţii", zincul poate fi considerat "mineralul imunităţii" .
    Zincul joacă un rol important, atât pentru prevenirea infecţiilor
la oamenii sănătoşi (prin menţinerea imunităţii puternice), dar este
cu atât mai important în timpul febrei când sistemul imunitar este
suprasolicitat.

      Totuşi supradoza de zinc, care apare când se administrează doze
de peste 150 mg până la 450 mg zinc, poate fi periculoasă pentru
sănătate, motiv pentru care este indicat să ne axăm pe sursele
naturale de zinc în defavoarea celor artificiale, adică să ne axăm pe
ALIMENTELE bogate în zinc mai degrabă decât pe suplimente. Mai mult
decât atât, sursele naturale de zinc au o biodisponibilitate  mai mare
decât zincul din suplimente, adică este absorbit mai bine şi
organismul se poate folosi mai eficient de el (la fel se întâmplă cu
majoritatea nutrienţilor proveniţi din surse naturale, în comparaţie
cu cei proveniţi din suplimente).
Necesarul zilnic de zinc pentru un om sănătos este de 15 mg.

    * Alimente bogate în antioxidanţi


    Pe lângă alimente care conţin vitamina C şi zinc, ar fi bine să
consumăm alimente bogate în ceilalţi ANTIOXIDANŢI (ex. Vitamină A,
Vitamină E, Co. Q10, Luteină, Licopen, Seleniu, Cisteină,  Zinc etc.)
- substanţe care apără organismul împotriva radicalilor liberi şi
susţin activitatea  sistemului imunitar.
    În ceea ce priveşte asimilarea necesarului de antioxidanţi, cea
mai bună alegere o reprezintă salata de legume.
    Aşadar alimentaţia pe timp de răceală ar fi bine să conţină
zilnic cel puţin o salată de legume (minumim cinci sortimente de
legume), fiind o sursă excelentă de antioxidanţi - care ne vor întări
sistemul imunitar pe perioada bolii. Deşi antioxidanţii se găsesc şi
în fructe, ar fi bine să nu exagerăm cu ele, ci să optăm pentru
antioxidanţii din legume,deoarece excesul de fructoză nu este benefic
pe timp de boală.


    c) Consumul de apă - cel puţin 2 litri pe zi.
    În timpul luptei cu infecţiile corpul transpiră mult şi pierde
multă apă, riscând să se desihrateze. Pe lângă asta,persoanele care au
febră nu mai percep atât de bine senzaţia de sete. De aceea  trebuie
să consumăm suficientă apă, chiar dacă nu resimţim foarte tare
senzaţia de sete.
    Atenţie: se consumă minimum 2 litri APĂ, şi nu 2 litri de
LICHIDE, deoarce şi băuturile "răcoritoare" şi "vodca" sunt lichide,
însă ele nu ne vor ajuta să ne vindecăm.


    d) Folosirea alimentelor şi plantelor cu efecte antimicrobiene.
    * Usturoiul şi ceapa:
    Usturoiul este considerat de către unii specialişti ca fiind
"regele alimentelor", din cauza efectelor vindecătoare miraculoase pe
care le are.
    Substanţa activă numită ALICINĂ (care se găseşte în special în
usturoi, dar şi în ceapă) are un efect antibacterian, antiviral,
antiparazitar şi antifungic natural, ajutând organismul în lupta cu
"invadatorii", fără a avea efecte dăunătoare (cum au antibioticele sau
alte medicamente de sinteză). Pe lângă acestea, usturoiul şi ceapa au
şi alte efecte benefice printre care: scăderea colesterolului
"rău"(LDL), scăderea hipertensiunii, subţierea sângelui, şi nu în
ulltimul rând au efect antioxidant (protejează împotriva radicalilor
liberi).
    Atenţie: aici vorbim de usturoiul consumat crud şi nu de
usturoiul din capsule.


    * Propolisul:
    La fel ca usturoiul este un antibiotic şi antiviral natural. Pe
lângă acestea, porpolisul întăreşte sistemul imunitar prin stimularea
producerii de globule albe. Mai mult decât atât, studiile arată că
propolisul are efect antiinflamator, antialergic şi nu în ultimul
rând, efect antitumoral (anticancer) provocând moartea celulelor
canceroase, fără a le afecta pe cele sănătoase.


    * Echinaceea
    Întăreşte sistemul imunitar prin:
    - stimularea fagocitozei (procesul prin care fagocitele "mănâncă"
organismele străine care au
invadat corpul)
    - creşterea eficienţei limfocitelor în lupta cu organismele patogene
    - creşterea numărului de celule T (sau limfocite T)
    - şi nu în ultimul rând, creşte cantitatea de interferon,
interleucină, imunoglobulină şi alte substanţe, care participă la buna
funcţionare a sistemului imunitar.


    Alte plante eficiente împotriva răcelii, care se pot administra
sub formă de tincturi sau ceaiuri:
    * Muşeţel
    * Muguri de pin
    * Cimbru
    * Ghimbir
    * Şovârf (aka, oregano) etc.


Atenţie: deşi alimentaţia reprezintă componenta principală a
vindecării, nu trebuie să ne forţăm să mâncăm decât atunci când simţim
nevoia, deoarece organismul este oricum slăbit, iar îndoparea forţată
cu mâncare nu face decât să înrăutăţească situaţia.

    II. Tratamentul nealimentar


    a) Somnul şi odihna
    Este esenţial ca pe timpul răcelii să ne odihnim pentru a crea
condiţii perfecte organismului în lupta cu organismele invadatoare.
    Mai mult decât atât, somnul reprezintă un mecanism natural de
autovindecare al organismului.
În timpul somnului celulele stricate sunt înlocuite, iar neuronii
afectaţi trec printr-un proces de reparaţie. Mai mult decât atât, un
somn odihnitor asigură buna funcţionare a sistemului imunitar.

    Pe de altă parte lipsa somnului are efecte devastatoare asupra
sistemului imunitar şi respectiv asupra sănătăţii generale atât la
oamenii sănătoşi, şi cu atât mai mult la cei bolnavi.
    Este important ca locul unde ne odihnim să fie bine încălzit,
astfel încât corpul să nu piardă multă căldură - pentru ca activitatea
sistemului imunitar să se desfăşoare cât mai eficient.


    b) Expectorarea mucusului
    Cu toţii ştim că atunci când suntem bolnavi apare un exces de
mucus la nivelul nasului şi gâtului, lucru care nu demonstrează
altceva decât să sistemul nostru imunitar funcţionează foarte bine.


    De ce se formează un exces de mucus când suntem bolnavi?


    Din două motive simple:
    1. Pentru a elimina organismele patogene şi germenii ajunşi la
nivelul foselor nazale sau la nivelul laringelui.Astfel, prin
eliminarea de mucus, corpul practic scapă de diferite organisme
patogene şi de alte substanţe străine ajunse la nivelul foselor
nazale. Acesta este de asemenea un proces natural de autocurăţire pe
care n-ar trebui să-l împiedicăm cu diferite medicamente şi picături.
    2. Pentru că atunci când sistemul imunitar se luptă cu
organismele invadatoare, creşte secreţia de mucus în întreg
organismul, deoarece imunitatea funcţionează mai bine în acest fel.
Aşadar creşterea secreţiei de mucus de la nivelul nasului este şi o
dovadă că sistemul imunitar este pus pe treabă.
    Pe lângă acestea se poate întâmpla să ne curgă nasul când nu
suntem bolnavi. Aceasta se întâmplă fie din cauza alergiilor, fie din
cauză că anumiţi germeni au intrat în fosele nazale şi e  nevoie să
fie eliminaţi sau pur şi simplu din cauza frigului, deoarece frigul
inhibă activitatea anumitor celule de la nivelul nasului, care are
drept urmare eliminarea de mucus până în momentul în care intrăm din
nou la căldură.
    Este ciudat cum toţi oamenii se enervează şi încearcă să-şi
oprească curgerea nasului cu diferite picături, în condiţiile în care
acesta este un mecanism natural de curăţare a organismului - pe care
nu ar trebui sub nicio formă să-l suprimăm.


    Ce trebuie totuşi să facem?


    Se ne suflăm nasul ori de câte ori este înfundat, pentru a ajuta
eliminarea diferitelor bacterii de  la nivelul nasului şi să scuipăm
mucusul pe care-l expectorăm când tuşim - în niciun caz NU trebuie
să-l înghiţim. În acest fel, procesele de detoxifiere de la nivelul
nasului şi gâtului se vor desfăşura natural şi armonios.


    c) Stabililizarea nivelului de vitamină D din corp
    Vitamina D este un stimulent foarte puternic al sistemului
imunitar, fiind implicată în producerea a 200 tipuri de peptide
antimicrobiene (componete ale sistemului imunitar care au rolul de a
lupta cu infecţiile). E şi motivul pentru care ne îmbolnăvim mai rar
vara.


    De unde luăm vitamina D?


    Avem 2 surse principale:
    1. Din expunerea la soare. Vitamina D se formează la nivelul
pielii prin expunerea la soare pentru 15-20 de minute, însă încetează
îndată ce pielea se înroşeşte (se arde). De aceea este indicată
expunerea scurtă la soare (cel puţin a mâinilor şi picioarelor),
atunci când avem probleme cu răceala, însă trebuie avut grijă ca nu
cumva pielea să se ardă.
    2. Dacă este iarnă şi nu avem parte de soare, cea mai bună sursă
de vitamina D este PEŞTELE  (în special tonul şi somonul, dar şi alte
specii). Din acest motiv ar fi indicat să consumăm şi peşte pe
perioada când suntem răciţi pentru a stimula activitatea sistemului
imunitar.
    Atenţie: Suplimentele de vitamină D administrate în exces fac mai
mult rău decât bine, motiv pentru care ar fi bine să nu se consume
decât, dacă ne supraveghem atent nivelul de vitamină D din organism
(prin analize) - pentru ca nu cumva să se ajungă la supradozaj.


    d) OPŢIONAL: "Leacurile băbeşti"
    Cu toţii ştim că atunci când ne îmbolnăveam la ţară, bunica avea
mereu câte un leac miraculos prin care ne vindecam de răceală, fără să
fi pus în gură vreun medicament artificial. Chiar dacă multe dintre
ele s-au pierdut de-a lungul timpului, încă mai există o mulţime de
leacuri populare împotriva răcelii.

    Aşadar să recapitulăm:

 Pe perioada răcelii.
    1. Eliminăm total zaharurile simple din dietă (zahăr, dulciuri, sucuri).
    2. Consumăm salate şi alte alimente bogate în vitamine şi minerale
(în special vitamină C şi
zinc).
    3. Consumăm alimente şi plante antibacteriene: usuroi, ceapă,
propolis, echinaceea, muşeţel
cimbru etc.
    4. Ne asigurăm odihna necesară.
    5. Eliminăm acumulările de mucus din nas şi gât.
    6. Ne asigurăm necesarul de vitamină D.

                                                                                dr. Iulian COZA