joi, 28 octombrie 2021

Măiestria de a stârni emoții

 


”Nora” m-a captivat datorită măiestriei autoarei de a stârni emoții. Uneori cuvintele nu sunt suficiente pentru a le stârni. Și atunci avem nevoie de sunete, culori, forme, miros: stropi de ploaie, un tango, o vioară, o tartă  cu pere și șerbet de vin fiert, clinchet de pahare, fermoarul unei rochii tras încet, excitant de încet, foșnet de lenjerie de mătase...

Maria Popescu-Vasilca analizează cu măiestrie sentimente, emoții și surprize într-o succesiune de transformări și prezintă caracterul Norei  printr-un limbaj fluent și clar.

Valorile care aparțin sufletului uman sunt descrise și dezvoltate cu mare sensibilitate până la punctul în care de la paginile scrise trec încet-încet la inima cititorului.

Toți suntem unici, avem acel ceva aparte în modul în care gândim, ne mișcăm, suferim, iubim, spunem, muncim, ascultăm, zâmbim, comunicăm, visăm...Suntem unici și imperfecți. ”Nora” Mariei Popescu-Vasilca este atât de imperfect de umană încât devine reală. Iubirea acesteia are mai multe forme! Toate formele sale sunt rezultatul a ceea ce aceasta are în interior, fiecare dorință și fiecare lipsă îi modelează modul de a iubi.

Autoarea evidențiază comportamentul Norei și ne impulsionează să facem o călătorie în interiorul nostru, să ne ascultăm, să ne înțelegem și să ne facem timp pentru a ne lăsa gândurile să curgă.. Abia după o călătorie interioară vom reuși să înțelegem  comportamentul acesteia.

Nora este o femeie  fermecătoare, al cărei comportament nu este ușor de clasificat, ceea ce ridică spontan mai multe întrebări. Cine este Nora? Ce o bântuie? Este o victimă, o femeie tulburată, cu o minte fragilă și rănită? Nora este afectată de sindromul Burnout? Va putea protagonista noastră să înțeleagă ceva mai mult despre viață, despre dragoste și despre ea însăși?

În viața unui cuplu, uneori, se întâmplă ca pasiunea și emoția de la început să dispară, lăsând loc rutinei, chiar și în dormitor.

Nora și Valentin vor reuși să iasă din rutină? Vor găsi vreo modalitate de a-și salva căsnicia? Vor reuși să reaprindă flacăra pasiunii?

Cu siguranță Maria Popescu-Vasilca oferă cititorului o experiență  plină de surprize și emoții. ”Nora” este o carte despre trăiri, despre puterea de a-ți schimba interiorul pentru a deveni și a te simți împlinit!

Autoarea  reușește cu un stil fluid să ne facă să ne identificăm cu traseele parcurse de inima Norei, lăsându-ne să păstrăm vie speranța că, în final, fiecare tip de dragoste poate fi trăit în mod liber.

Lumea Norei este lume de afecțiune și suferință alternativă, decizii de luat și un concept de clarificat. Oare este întotdeauna corect să urmezi ceea ce poruncește inima sau este mai bine să lași rațiunea să prevaleze?

Un roman delicat, însă în același timp capabil să transmită un puternic un mesaj de schimbare, de maturizare și speranță.

Pentru relația fierbine cu Liviu, Nora dă vina pe vioara acestuia.

”Vioara e vinovată. A stârnit în mine vibrație, ea mă face să sufăr, să cad în visare, să fiu în brațele lui, acum. Dar ce mai contează, lumea mea e plină de păcate. Nu am vrut să pornesc pe drumul ăsta, dar l-am simțit. Am reușit să mă hotărăsc să fac ce simt.” Nora reușește Să „investigheze” toate fațetele - dragostea, pasiunea, dorința, sexualitatea, durerea, gândul, obsesia - și să exploreze formele erotismului, de la cele mai simbolice și aluzive reprezentări la cele mai provocatoare.

Întâlnirea cu  cu Paul, un gigolo fascinant, va fi benefică pentru Nora? O va ajuta acesta să se maturizeze, să își găsească identitatea?

”-Ascultă, eu sunt măritată. Soțul meu e medic. Eu sunt farmacistă. Nu ne lipsește nimic. Avem o relație decentă și mulțumitoare din punct de vedere social. Dar, vezi tu, nu prea știu cum să-ți explic. Tu, care ești expert, poate că poți să mă ajuți să mă identific. Nu prea știu de ce vreau mereu să fiu curtată de bărbați. Adică știu, așa sunt eu…!

Ce l-a împins pe Emil să se apropie de Nora? A simțit că aceasta are nevoie de ajutor. O să -i ofere ajutorul? Vor fi fericiți împreună? Va fi doar o relație pasageră?

”Simt cum mă dorește, așa obraznică și imprevizibilă, îndrăzneață, cu simțul umorului, perfectă pentru un bărbat care aștepta să cunoască o femeie care să-l ajute să se deconecteze, să revină la normal, să iasă din hainele consulului, să fie iar bărbat, curtezan, iubit și tot ce mai vrea năzbâtia din brațele lui. Am râs cu lacrimi. Suntem fericiți, liberi, ne sărutăm.”

Un secret divulgat după ani și ani de către Gabriela, mama Norei, va schimba destine?  Gabriela va avea puterea să ierte sau îi va da vieții un nou curs alături de Zoli,  prima ei iubire?

”Nora” este un roman de o profunzime aparte, bine scris și bine conceput, care, deși pare o carte exclusiv feminină, este de fapt o carte adresată tuturor.

Sentimentele, vicisitudinile legate de existență, fac din această carte o lectură plăcută, relaxantă și în același timp instructivă, care ne determină să ne punem întrebări despre noi înșine și  comportamentele noastre.

Maria Popescu-Vasilca a dat viață unui roman  care implică și stimulează curiozitatea de a afla mai multe despre iubire și forța acesteia de-a schimba caractere, despre erotismul femeii și ridicarea acestuia nivel de artă.

Maria Popescu-Vasilca transmite emoții, uneori emoții  care fac ochii să strălucească, alteori emoții care ating inima.

La sfârșitul lecturii acestui roman de dragoste, am impresia că Nora este o prietenă și împreună cu ea am împărtășit o bucată de viață, multe lacrimi, însă și multe zâmbete. Nu este de mirare de ce inimile noastre s-au contopit și au format o singură inimă. Nu este de mirare!

                                 

  Lăcrimioara Iva

scriitoare, poetă, membru al Uniunii Scriitorilor din România,

redactor șef la Magazin critic și Cutezător, președinte Euro Education Sardinia.



Un comentariu: