La ce ne putem aștepta în 2022?

Câte speranţe nu s-au spulberat de la prima injecţie anti-Covid din decembrie 2020!

Apariţia vaccinului nu a însemnat, din păcate, sfârşitul pandemiei. Nici temperaturile ridicate din timpul verii nu au determinat scăderea infectărilor. Distanţarea socială, spălarea mâinilor cu dezinfectanţi, purtarea obligatorie a măştilor, unele neconforme, restricţiile foarte dure, închiderea restaurantelor şi cafenelelor, anularea vacanţelor, tele-munca, amenzile – şi nu în ultimul rând vaccinul nu ne-au scăpat de Covid.
Ceea ce merită remarcat este diferenţa uriaşă de la o ţară la alta a măsurilor luate, fie că a fost vorba despre restricţii, fie de relaxări. Fiecare guvern a politizat pandemia, în funcţie de situaţia politică de moment.

Încă de la debutul pandemiei partidele au constatat că alegătorii îşi schimbă opţiunile politice în funcţie de modul în care fiecare partid abordează măsurile pentru stoparea sau limitarea infectărilor.

Populaţia s-a împărţit în două tabere. O parte a populaţiei a considerat binevenite măsurile restrictive, altă parte dimpotrivă, s-a opus şi continuă să se opună restricţiilor.

Judecând lucrurile de la apariţia vaccinului, adică exact acum un an, în România poate mai mult decât în alte ţări, vacciniştii şi nevacciniştii au forţat limitele ideologice şi doctrinare. PNL, ca principal partid de guvernare la debutul crizei pandemice, a traversat propria lui criză internă.
Procentul mic de vaccinaţi în prima parte a anului 2021, cuplat cu măsurile de relaxare de la începutul verii, au condus la o creştere masivă de infectări şi decese în partea a doua a anului. Nota de plată o plăteşte PNL, partid mai preocupat în vară de alegerile interne decât de luarea unor măsuri pentru valul patru.

Sub semnul pandemiei se intră şi în anul 2022. Vaccinarea începută în decembrie 2021 rămâne o problemă controversată. Guvernul oscilează între a introduce sau nu certificatul verde la locul de muncă. Este invocată şi Constituţia, dar adevărul este că partidele coaliţiei de guvernare nu au curajul să adopte obligativitatea certificatului covid.

Aşa cum aceeaşi coaliţie nu are curajul să demareze reforma sistemului administrativ, reforma justiţiei, reforma sistemului sanitar, reforma sistemului de educaţie.

Partidele guvernează cu ochii pe sondaje, punând interesele de partid mai presus de interesul general pe termen lung.
Se poate spune că nu partidele guvernează, ci sindicatele, diferitele instituţii care au devenit stat în stat.

Se poate reforma CFR-ul? Nu se poate, pentru că ceferiştii intră în grevă spontană. Guvernul, oricare ar fi el, este la mâna liderilor sindicali. Dar partidele politice în sine se pot reforma?

Partidele politice se adaptează situaţiei din teren. Prin urmare nu trebuie să ne aşteptăm la mari schimbări în anul care vine. Nu va creşte spectaculos numărul vaccinaţilor, ceea ce poate face foarte periculos valul cinci de pandemie. În schimb se vor înteţi protestele ceea ce va duce la o slăbire a guvernului de coaliţie PSD- PNL-UDMR. Niciunul dintre cele trei partide nu excelează prin curaj şi voinţă politică. Niciunul nu ţine să se afirme ca vârf de lance în reformarea societăţii, în general. Economia îşi consumă crizele, mediul de afaceri nu are instrumente pentru forţarea adoptării unor măsuri de reformă autentică.

Ce-i de făcut? Să dea soluţii clasa politică. Pe vremea guvernului Victor Ciorbea măcar se vorbea de luminiţa de la capătul tunelului. Acum se vorbeşte despre preţul curentului electric care ar trebui să lumineze tunelul spre viitor.

 Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș