Banca asta, îmi amintește de ,,laița de lângă gard din vale"sau cea de la ,,cooperativă". Candva era plină de oameni cunoscuți: rude, vecini, prieteni...., care se întâlneau, discutau.
Azi banca e goală.Viata ne cerne. Să petrecem timpul rămas comunicând direct.
Într-o zi banca unde vă întâlneați, altă dată va rămâne goală.
Așa ne e viața si sufletul:
o " banca" unde ne întâlnim, trăim, ne iubim, ne povestim sau ne aducem aminte cei rămași
de cei plecati.
Simion Luțu CHIȘIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu