Partidul, democraţia şi poporul

 

În urmă cu peste trei decenii, la primele alegeri libere, democraţia a trimis peste o sută de partide, unele cu programe fanteziste, altele cu lideri agramaţi sau analfabeţi. Despre evoluţia scenei politice presa vremii a relatat cu ocazia alegerilor.

Reamintim evenimente din care rezultă că lumea politică trebuie supusă urgent unui tratament terapeutic intensiv. În războiul politic au pierit partide, iar altele au fuzionat prin absorbţie. În urma scindărilor, din unele au rezultat facţiuni numite partide „balama”. Lupta pentru putere a generat migraţii, trădări şi dezertări, căderi de guverne, scandaluri şi crize politice, coaliţii nefireşti şi doctrine suprapuse. În toiul conflictelor din cauza repoziţionării, aliaţii şi inamicii cu greu au putut fi identificaţi şi separaţi. Pentru ca dosarul democraţiei, plin de vicii, să fie închis, mai era nevoie de anticipate. Istoria nu contestă că alternanţa la putere are nevoie de partide, fenomen denumit pluripartitism politic. La fel de bine istoria confirmă că guvernările hibride formate pe bază de alianţe, coaliţii şi convenţii nu au dat rezultate şi nu au lucrat pentru popor. Din cauza neînţelegerilor şi scandalurilor, ţara s-a dus într-o direcţie greşită. Coaliţiile se desfac, guvernele cad şi pentru prejudiciile aduse poporului nimeni nu răspunde. Vremea guvernărilor cârpite şi a coaliţiilor peticite trebuie să dispară. O soluţie ar fi rezultatul condiţionat pe care PSD şi PNL urmează să-l obţină la alegerile din 2024. Care pentru popor ar însemna o cotitură istorică făcută spre normalitate. Precondiţia este ca actuala guvernare să-şi ducă mandatul până la capăt. E firesc ca cele două partide să-şi dorească separat câştigarea alegerilor şi formarea propriilor guverne, fără alianţe. Condiţia este aceeaşi, obţinerea scorului necesar pentru formarea unei majorităţi parlamentare, încât să dea singură guvernarea. Numai că scorul depinde de participarea electoratului la urne în proporţie de cel puţin 60 – 70%. Condiţii pune şi procentul şi cere partidelor să-şi recâştige încrederea faţă de electorat, încât participarea masivă la urne să fie motivată. Este nevoie de realizări concrete în toate domeniile, nu de promisiuni ce ţin de campania electorală. Concret, ce nu s-a făcut în trei decenii, guvernul premierului-general va fi nevoit să rezolve în trei ani. PSD a făcut primul pas şi, conform obiceiului, o dă îna­inte cu împărţitul banilor dintr-o puşculiţă imaginară. În timp ce PNL doreşte investiţii şi bine face, UDMR se gândeşte la o nouă guvernare. USR promite că va face opoziţie constructivă, iar AUR, specializat în circ politic, iese din discuţie. Oricum, la următoarele alegeri, poporul are obligaţia să-şi limpezească opţiunile, altfel securea războiului politic nu va fi îngropată. La ora actuală, pe scena politică şi în culise, tropotesc prea multe partide, cu lideri ipocriţi ce spun că vor binele poporului. De-a lungul anilor, numărul mare de partide care s-au îmbrâncit în lupta pentru putere au erodat democraţia şi aşa firavă şi rahitică. Pentru curăţarea scenei politice şi consolidarea democraţiei, o altă soluţie ar fi revizuirea Constituţiei şi a legii partidelor. Ridicarea pragului electoral la 10% ar trimite la conservare partidele care fac umbră democraţiei şi nu produc nimic. Ele sunt cunoscute, iar liderii celor prezente şi ai celor care probabil se vor naşte doresc să-şi testeze calitatea de oameni politici la următoarele alegeri nu au decât să candideze ca independenţi. Problemele pot fi rezolvate, însă e nevoie de voinţă politică. Un mare sociolog român din secolul trecut spunea că “voinţa este esenţa vieţii sociale”.

 

prof. Vasile ILUŢ