de Gheorghe Pârja
Nu uit că prima mea profesie a fost cea de
învățător, ca absolvent al Liceului Pedagogic din Sighetul Marmației. Și acum
am imaginea mea de la catedră, în fața elevilor, de la Școala din Breb. Vremea
a trecut, lumea s-a schimbat profund, dar profesorii și elevii au aceeași
menire. Unii predau, ceilalți învață. Chestiunea arzătoare, de vreo trei
decenii încoace, este cum se predau cunoștințele și mai ales care este
conținutul lor. Eu nu am cum să dau sfaturi în ziua de astăzi, dar sunt atent
la ce se întâmplă în jur, ce reacții au cei pricepuți și instruiți. Educația e
un subiect care revine, periodic, în dezbaterea publică. Profesori și experți
în domeniu discută despre performanță și reversul ei. Dincolo de multe reușite
de luat în seamă, la olimpiade internaționale, elevii noștri au și rezultate
modeste, iar analfabetismul funcțional are o plajă îngrijorătoare.
Despre care se vorbește foarte puțin, deși este o
realitate tristă. Apoi, sunt diferențe mari între școala de la orașe și cea din
satele românești. Nu s-au găsit soluții de apropiere între ele. Nu-i de mirare
că din 1990 încoace, legea educației a fost modificată de 60 de ori, timp în
care pe la minister s-au perindat 29 de miniștri ai Învățământului. Cu multe
păreri și mai puține izbânzi. Și actualul ministru, Sorin Câmpeanu, propune o
reformă structurală, supunând discuției publice, până în 24 august, două noi
legi ale educației. Una pentru învățământul preuniversitar și una pentru
învățământul superior.
Am răsfoit și eu presa foșnitoare, dar și cea
online, și nu am văzut prea multe opinii. Semnalez revista „Observator
cultural”, care găzduiește o dezbatere serioasă, ce poate fi de folos domnului
ministru. Care se prevalează de proiectul „România educată”, inițiat de președintele
țării. M-am bucurat că printre participanții la analiza stării de fapt, din
amintita revistă, am întâlnit și numele profesorului Ioan Țiplea, de la
Colegiul „Mihai Eminescu” din Baia Mare, cu un articol documentat, referitor la
misterele examenelor naționale. După ce mărturisește că s-a străduit să-și
onoreze meseria de dascăl, pe care o face cu plăcere și pasiune, se bucură de
izbânzile elevilor și se întristează la eșecurile și neîmplinirile lor, mai
mari ori mai mici, oglindite în rezultatele obținute la examene, vine cu o
serie de întrebări din interior.
Sunt aceste examene serioase, corecte și obiective?
Dar notarea și evaluarea lucrărilor de la aceste examene? Sunt la fel de
corecte și obiective? Nu bagă mâna în foc că ar fi așa. Vine cu argumente.
„Bunăoară, conform datelor oficiale, dacă ne raportăm la cele aproape cincizeci
de mii de contestații ale notelor de la examenul de bacalaureat din acest an,
dar și la sumedenia de cazuri semnalate de mass-media, în care au existat
diferențe enorme și inadmisibile, de mai multe puncte, între notele inițiale și
cele primite în urma acestor contestații, înclin să cred că seriozitatea,
competența, corectitudinea și obiectivitatea unor profesori-evaluatori au fost…
îndoielnice. Și atunci, pe bună dreptate, ne putem întreba: cum de s-au putut
produce atât de grave erori de notare?”, se întreabă profesorul Țiplea.
Și explică pe îndelete mecanismul prin care s-a
ajuns la aceste gafe impardonabile, care au dat peste cap notele unor
absolvenți din Baia Mare. Vine cu un exemplu concret. Un elev, de la un colegiu
emblematic al Maramureșului, a contestat notele inițiale obținute atât la limba
și literatura română, cât și la biologie. De semnalat că lucrările elevilor din
Maramureș au fost corectate în centrele din județul Suceava, iar contestațiile
la Bistrița. În cazul absolventului amintit, primii corectori i-au dat nota 7
la limba română, iar după contestație, conform metodologiei, patru profesori
bistrițeni au evaluat aceeași lucrare cu nota 9,35. Profesorul Ioan Țiplea
atrage atenția că, în raport cu actualele proceduri și reglementări ce vizează
admiterea în licee și facultăți, asemenea greșeli costă enorm.
Ele pot stopa accesul elevului la liceul dorit, după
cum pot deturna grav traiectoria formării profesionale, pentru absolvenții de
liceu care aleg acele facultăți unde admiterea depinde de media de la examenul
de bacalaureat. Asemenea observații sunt extrem de utile în cadrul dezbaterii
inițiate de minister. Cu condiția să se țină seama de ele. Cu asemenea opinii
se pot îndrepta multe erori. Sunt venite din interiorul sistemului de
învățământ. Cu prudență, și o oarecare jenă de breaslă, se spune adevărul
despre calitatea profesională a dascălilor. Se practică, în mare parte, tăcerea
din sistem. De aceea am apreciat opiniile iscoditoare ale profesorului Ioan
Țiplea.
Din păcate, comunitatea didactică este destul de
reținută pentru a face lobby propriului domeniu. Educația este esențială pentru
viitorul unei nații. Școala nu poate sta pe nisipuri mișcătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu