Fost-am dus

de Nelu Danci

Fost-am dus la mănăstire,

Nu să mă călugăresc,

Că eu sunt timid din fire,

Am fost să mă spovedesc.

De greșelile făcute

Acum și mai de-demult,

Cu mândruțele avute,

Când eram tânăr, ne-ntrecut.

Căci aici la mănăstire,

Este un călugăr bun,

Și nimenea nu le știe,

Păcatele, drept vă spun.

Nici canon nu îți dă mare,

Are har și este vestit,

Dar să faci tu ascultare,

Că nu știi când ai murit.

Astăzi suntem în viață,

Dar mâine nu se mai știe,

Muncim, mai dăm și povață,

Să ne spovedit, bădie.

Că păcatele mărturisite,

La orice preot, vă spun,

Dar nu te lași la ispite,

Pentru tine, e lucru bun.

Câte aici vor fi iertate,

Le iartă și Dumnezeu,

Căci așa e scris în carte -

Se iartă păcatul tău!