Se afișează postările cu eticheta Corina Isabella Csiszár. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Corina Isabella Csiszár. Afișați toate postările

marți, 10 septembrie 2024

Tîrgul Cepelor de la Asuaju de Sus la ediția cu numărul 53!

 

Ieri, 8 septembrie, din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale 'Liviu Borlan", manager Lucian Iluț, am participat în calitate de prezentatoare la "Targul cepelor" de la Asuaju de Sus, festival care s-a impus întotdeauna prin unicitate, vechime și numărul mare de participanți. Alături de "Targul fetelor de pe muntele Găina", stă mărturie prin vremuri a unei vechi tradiții folclorice. Înainte de primul război mondial i se spunea "Targul cepselor", cepsele fiind podoabele cumpărate de la negustorii evrei și purtate la găteala capului tinerelor fete, în zilele de sărbătoare. Fata purta întotdeauna capul descoperit iar cepsele aveau un rol central. Sărbătorii a ajuns să i se spună "Targul cepelor", această schimbare fiind pusă ori în legătură cu vedeta toamnei, ceapa, ori cu faptul că termenul de "cepsă" ieșise din limbajul uzual. Fie că e Targul cepselor sau al cepelor, manifestarea rămane cea mai grăitoare mărturie a legăturii tradiționale dintre satele situate de o parte și de alta a culmei Codrului. Dansul înseamnă limbaj. Și oare ce este această febră în stare să cuprindă și să agite până la frenezie orice creatură, dacă nu manifestarea explozivă a instinctului vieții? Și în acest joc frenetic au vibrat ieri lăpușeni, codreni, chioreni și maramureșeni în costumele lor autentice.

Corina Isabella Csiszár 


miercuri, 6 martie 2024

22 de ani de la prima apariție a revistei „Memoriei Ethnologica”


 Sărbătorim 22 de ani de la prima apariție a Memoriei Ethnologica, revista băimăreană de patrimoniu etnologic și memorie culturală, editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și CJ Maramureș.

Marcăm acest eveniment prin publicarea unui nou număr al revistei, 88-89 iulie-decembrie, 2023.
Revista evoluează, a pornit de la tradiție, pe care și-o menține și astăzi, dar este în același timp în pas cu lumea contemporană. Aceasta nu mai conține doar cultură tradițională, ci reprezintă o lucrare de studii culturale.
Memoria Ethnologica a devenit în 2008 un document științific bine catalogat atât în țară, cât și în străinătate, fiind evaluată de către bazele de date științifice internaționale Ebsco (a doua bază de date din lume) și Copernicus, S.U.A.
Începând cu anul 2023, are 4 capitole Articole și studii, Colecții de Folclor Convorbiri culturale și Recenzii.
Cu un sumar bogat, revista însumează în cele 218 de pagini ale sale, 4 capitole, Articole și studii, Colecții de Folclor, Convorbiri culturale și Recenzii. Vă așteptăm dragi prieteni, să citiți revista noastră în forma ei tipărită sau dacă vă e mai comod o puteți studia pe adresa www.memoria-ethnologica.ro
Redacția:
Redactor - șef: Corina Isabella Csiszár
Secretar de redacție: Podut Maria Mirela
Redactori:
Pamfil Bilțiu
Traducerea textelor:
Ella Kis-Toth
Tehnoredactare, prelucrare foto:

Corina Isabella Csiszár: Cuvant către cititor
ARTICOLE ȘI STUDII:
BUZURA Dana Gagniuc Buzura: Berința lui Buzura. Despre păduri și lupi; Loredana-Maria Grozoiu: Rolul magic al descântatului; Eva Iova-Simon: Emanciparea româncei din Ungaria: de la țărancă la tovarășă. Cazul Anei Iuhas-Sava din Micherechi; ȘTEFAN ANDREICA: Obiceiuri bătrânești de nuntă din Vișeu de Sus, Maramureș, consemnate în anul 1940; Ioana Dorobantu-Gordon: Bradule, brăduțule (1968) – note pe marginea reconstituirii unui film etnografic din Arhiva de Folclor a Universității de Vest din Timișoara;
PAMFIL BILȚIU: Contribuții la metodologia cercetării pe teren a obiceiurilor tradiționale;
ANCA MARIA POP: Pe drumul spre Divinitate; Lucian Ilut: Practica stupăritului și simbolica albinelor; Arhire Constantin Daniel: Florile dalbe – o posibilă semnificație originară; CORINA ISABELLA CSISZÁR: Câteva considerații asupra magiei și vrăjitoriei în satele din Maramureș;
COLECȚII DE FOLCLOR:
Florin Avram: Colinde din Maramureș;
MARIA MIRELA PODUȚ: Obiceiuri pastorale din Țara Chioarului (Ciolt – Șomcuta Mare, jud. Maramureș); CORINA ISABELLA CSISZÁR: Cercetare în Vișeu de Jos; Raluca Costas: Rețete de pe vremea bunicii; Ilie Gherhes: Dumitru (alias Dănilă) Mecleș (Tezaur Uman Viu 2023) – morarul de la izvoarele Izei și apa lui fermecată; Nasui Denis Florin: Legende din Bârsana Maramureșului; MĂRIOARA POP: Strigătura la găini; Ioana Pop: Colinde;
CONVORBIRI CULTURALE:
MARIA MIRELA PODUȚ: Interviu cu doamna Georgeta Iuga. O viață dedicată culturii și artei populare; GABRIELA Boangiu Gabriela: Interviu cu domnul dr. Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie Brașov și al Muzeului Civilizației Urbane Brașov;
APARIȚII EDITORIALE:
ADRIANA – FLORENTINA CĂLĂUZ: Rachisan Delia AnaMaria, Folclor urban contemporan. Etnologie urbană. Suport de curs, Cluj – Napoca, Editura Napoca Star, 2023; GABRIELA BOANGIU: Rodica Mixich, ltalienii – Istoria coloniilor de agricultori de lângă Craiova, minoritățile în spațiul oltenesc, Editura Grafix, Craiova, 2017; ADRIANA – FLORENTINA CĂLĂUZ: Delia-Anamaria Răchișan, Antropologia sacrului. Suport de curs, Cluj -Napoca, Editura Napoca Star, 2023.

AUTOR: CORINA ISABELLA CSISZÁR

vineri, 20 august 2021

Lansarea numărului 78-79/2021 a revistei Memoria Ethnologica la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare


Ieri, 17 august, la Salonul Artelor de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a avut loc lansarea numărului 78-79 a revistei Memoria Ethnologica. Le mulțumim frumos tuturor celor care au dat curs invitației noastre!
Memoria Ethnologica, care nici nu putea să se numească altfel, a împlinit anul acesta 20 de ani, semn că este necesară.
În ultima perioadă am trecut prin încercări și schimbări majore la instituția noastră. Dar întărindu-ne cu vorbele lui Iisus Hristos, „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”, am izbândit! Printr-o muncă asiduă de cercetare, printr-o bună colaborare cu membrii redacției, cu toți cei implicați în realizarea revistei, cu autorii acesteia, am menținut continuitatea, specificitatea și standardul revistei, în acest nou număr abia ieșit din „vatra fiebinte” a tipografiei. Dedicam această revistă celui care a fost Prof. Dr. Ștefan Mariș, Dumnezeu să îl odihnească și să-l așeze în Împărăția Celor Drepți! Avem și o surpriză, de această dată Memoria Ethnologica a apărut color, reușind astfel să punem în valoare și numeroasele sale fotografii.
Cu un titlu predestinat, Memoria Ethnologica a debutat în anul 2001 ca o revistă de etnologie, ce însuma colecțiile de folclor ale unor cunoscuți etnologi, folcloriști, cercetători și oameni de cultură. Această revistă, avându-l ca redactor șef în acea vreme pe regretatul etnolog Dumitru Iuga, reprezenta un mănunchi de obiceiuri calendaristice, rituri de prag, lirică populară, poezia obiceiurilor, proverbe și fotografii-document.
Revista evoluează, a pornit de la tradiție și a ajuns la modernitate, fiind în pas cu lumea contemporană. Ea nu mai conține doar cultură tradițională, ci reprezintă o lucrare de studii culturale. Trebuie să rămânem în concordanță cu ceea ce se petrece în lume. Tot ceea ce înseamnă cultură, condiționează natura umană, cultura interacționează și modelează comportamentul uman. Ori pentru a studia comportamentul uman trebuie să extindem aria de cercetare, de la etnologie spre antropologie, să încercăm să avem și o abordare psihologică și o viziune filosofică. Avem datoria morală de a ne face auziți în civilizația europeană și acest fapt se poate realiza doar prin redescoperirea istoriei și a culturii noastre populare, cum am fost și cum suntem. Viteza de transformare în ultimele decenii, a venit într-un ritm amețitor. Avem mereu de a face cu obiceiuri noi, ca expresii active ale spiritului uman, sistemul obiceiurilor nu se pierde ci se află într-o continuă schimbare şi regenerare. Societatea evoluează şi se schimbă simultan şi mentalitatea şi percepţia asupra vieţii. Maramureșul este o zonă care a fost cercetată, care merită cercetată în continuare și care are încă multe de oferit lumii moderne spre care ne îndreptăm, vrem, nu vrem.
Din anul 2005, începând cu numărul 16-17, revista îl va avea ca redactor șef până în aprilie 2021, pe Prof. Dr. Ștefan Mariș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Începând cu anul 2005, revistele au cuprins două părți, prima parte formată din studii științifice iar a doua parte cuprinzând Colecții de Folclor. Câțiva ani mai târziu, revista a dobândit și a treia parte, ce conține recenzii de carte.
Din anul 2008, începând cu numărul 28-29, revista Memoria Ethnologica devine un document științific, bine catalogat, atât în țară, cât și în străinătate, revista fiind evaluată de către bazele științifice internaționale. Fiecare studiu cuprinde cuvinte cheie și un rezumat în limba română, cuvinte cheie și un rezumat în limba engleză, precum și corpul studiului. Astfel, revista a dobândit vizibilitate atât online cât și în formă tipărită, în mediul academic atât pe plan național cât și internațional. Cu un colegiu științific de prestigiu, cu articole valoroase, încercăm să punem accentul pe posibilitatea de a răspândi informațiile, de a fi utili și la îndemâna cercetătorului din țară și din străinătate.

Redacția:
Corina Isabella Csiszár – redactor șef
Podut Maria Mirela – secretar de redacție
Florin Vasile Pop
Pamfil Bilțiu
Traducerea textelor
Ella Kis Toth (Ella Hepburn)
Tehnoredactare:
Manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș: Lucian Ilut
Cu un bogat sumar, în cele 200 de pagini ale recentului număr al revistei regăsim articole şi studii, colecții de foclor si recenzii în limba română și în limba franceză. Corina Isabella Csiszár: Cuvânt către cititor, Nicolae Scheianu: Spiritul continuator al „Memoriei Ethnologica” (In memoria Prof. dr. Ștefan Mariș)
ARTICOLE ȘI STUDII
George Achim: O viziune etno-antropologică asupra păstoritului în Munții Maramureșului, GHEORGHE GLODEANU: Legendele Sfântului Graal, Carmen Dărăbuș: Despre osmoza viață-moarte în poezia lumii. Câteva contexte, Anca Maria Pop: Contribuții ale ASTREI La procesul de literație rurală, Loredana-Maria Grozoiu: Relația dintre spațiu și bunăstare în contextul existenței umane
Gabriela Boangiu: Despre proprietate și identitate culturală în Perioada comunismului – povestiri ale vieții, Sorin Mitu: Alimentație și gastronomie tradițională maramureșeană, Teofil Ivanciuc: Motive decorative rar întâlnite în arta lemnului din Țara Maramureșului, Marius Matei: Câteva aspecte din repertoriul decorativ al artei populare din Banat, Pamfil Bilțiu: Vergelul în folclorul zonelor Chioar și Lăpuș, Vlad Bondre: Provocări asupra familiei tradiționale. Divorțul
COLECȚII DE FOLCLOR:
Florin Avram: Hori din Lăpuș, Corina Isabella Csiszár: Ocultism și tradiții din Groșii Țibleșului, Maria Mirela Podut: Meșteșuguri,
Angelica Herac: Animalele din gospodăria țăranului din Banatul de Munte, Lia Lungu: Mituri, rituri și credințe, Ioana Pop - Tupiță: Povești.
APARIȚII EDITORIALE:
Carmen Dărăbuș: Distopia Gulagului, Florian Copcea: Forme ale identității în literatura română (Formes de l’identité dans la littérature roumaine) de Carmen Dărăbuș ou les facettes de la notion d’identite. 

Autor: Corina Isabella Csiszár