Ieri, 17 august, la Salonul Artelor de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a avut loc lansarea numărului 78-79 a revistei Memoria Ethnologica. Le mulțumim frumos tuturor celor care au dat curs invitației noastre!
Memoria Ethnologica, care nici nu putea să se numească altfel, a împlinit anul acesta 20 de ani, semn că este necesară.
În ultima perioadă am trecut prin încercări și schimbări majore la instituția noastră. Dar întărindu-ne cu vorbele lui Iisus Hristos, „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea”, am izbândit! Printr-o muncă asiduă de cercetare, printr-o bună colaborare cu membrii redacției, cu toți cei implicați în realizarea revistei, cu autorii acesteia, am menținut continuitatea, specificitatea și standardul revistei, în acest nou număr abia ieșit din „vatra fiebinte” a tipografiei. Dedicam această revistă celui care a fost Prof. Dr. Ștefan Mariș, Dumnezeu să îl odihnească și să-l așeze în Împărăția Celor Drepți! Avem și o surpriză, de această dată Memoria Ethnologica a apărut color, reușind astfel să punem în valoare și numeroasele sale fotografii.
Cu un titlu predestinat, Memoria Ethnologica a debutat în anul 2001 ca o revistă de etnologie, ce însuma colecțiile de folclor ale unor cunoscuți etnologi, folcloriști, cercetători și oameni de cultură. Această revistă, avându-l ca redactor șef în acea vreme pe regretatul etnolog Dumitru Iuga, reprezenta un mănunchi de obiceiuri calendaristice, rituri de prag, lirică populară, poezia obiceiurilor, proverbe și fotografii-document.
Revista evoluează, a pornit de la tradiție și a ajuns la modernitate, fiind în pas cu lumea contemporană. Ea nu mai conține doar cultură tradițională, ci reprezintă o lucrare de studii culturale. Trebuie să rămânem în concordanță cu ceea ce se petrece în lume. Tot ceea ce înseamnă cultură, condiționează natura umană, cultura interacționează și modelează comportamentul uman. Ori pentru a studia comportamentul uman trebuie să extindem aria de cercetare, de la etnologie spre antropologie, să încercăm să avem și o abordare psihologică și o viziune filosofică. Avem datoria morală de a ne face auziți în civilizația europeană și acest fapt se poate realiza doar prin redescoperirea istoriei și a culturii noastre populare, cum am fost și cum suntem. Viteza de transformare în ultimele decenii, a venit într-un ritm amețitor. Avem mereu de a face cu obiceiuri noi, ca expresii active ale spiritului uman, sistemul obiceiurilor nu se pierde ci se află într-o continuă schimbare şi regenerare. Societatea evoluează şi se schimbă simultan şi mentalitatea şi percepţia asupra vieţii. Maramureșul este o zonă care a fost cercetată, care merită cercetată în continuare și care are încă multe de oferit lumii moderne spre care ne îndreptăm, vrem, nu vrem.
Din anul 2005, începând cu numărul 16-17, revista îl va avea ca redactor șef până în aprilie 2021, pe Prof. Dr. Ștefan Mariș, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș. Începând cu anul 2005, revistele au cuprins două părți, prima parte formată din studii științifice iar a doua parte cuprinzând Colecții de Folclor. Câțiva ani mai târziu, revista a dobândit și a treia parte, ce conține recenzii de carte.
Din anul 2008, începând cu numărul 28-29, revista Memoria Ethnologica devine un document științific, bine catalogat, atât în țară, cât și în străinătate, revista fiind evaluată de către bazele științifice internaționale. Fiecare studiu cuprinde cuvinte cheie și un rezumat în limba română, cuvinte cheie și un rezumat în limba engleză, precum și corpul studiului. Astfel, revista a dobândit vizibilitate atât online cât și în formă tipărită, în mediul academic atât pe plan național cât și internațional. Cu un colegiu științific de prestigiu, cu articole valoroase, încercăm să punem accentul pe posibilitatea de a răspândi informațiile, de a fi utili și la îndemâna cercetătorului din țară și din străinătate.
Corina Isabella Csiszár – redactor șef
Podut Maria Mirela – secretar de redacție
Florin Vasile Pop
Pamfil Bilțiu
Traducerea textelor
Ella Kis Toth (Ella Hepburn)
Tehnoredactare:
Manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș: Lucian Ilut
Cu un bogat sumar, în cele 200 de pagini ale recentului număr al revistei regăsim articole şi studii, colecții de foclor si recenzii în limba română și în limba franceză. Corina Isabella Csiszár: Cuvânt către cititor, Nicolae Scheianu: Spiritul continuator al „Memoriei Ethnologica” (In memoria Prof. dr. Ștefan Mariș)
ARTICOLE ȘI STUDII
George Achim: O viziune etno-antropologică asupra păstoritului în Munții Maramureșului, GHEORGHE GLODEANU: Legendele Sfântului Graal, Carmen Dărăbuș: Despre osmoza viață-moarte în poezia lumii. Câteva contexte, Anca Maria Pop: Contribuții ale ASTREI La procesul de literație rurală, Loredana-Maria Grozoiu: Relația dintre spațiu și bunăstare în contextul existenței umane
Gabriela Boangiu: Despre proprietate și identitate culturală în Perioada comunismului – povestiri ale vieții, Sorin Mitu: Alimentație și gastronomie tradițională maramureșeană, Teofil Ivanciuc: Motive decorative rar întâlnite în arta lemnului din Țara Maramureșului, Marius Matei: Câteva aspecte din repertoriul decorativ al artei populare din Banat, Pamfil Bilțiu: Vergelul în folclorul zonelor Chioar și Lăpuș, Vlad Bondre: Provocări asupra familiei tradiționale. Divorțul
COLECȚII DE FOLCLOR:
Florin Avram: Hori din Lăpuș, Corina Isabella Csiszár: Ocultism și tradiții din Groșii Țibleșului, Maria Mirela Podut: Meșteșuguri,
Angelica Herac: Animalele din gospodăria țăranului din Banatul de Munte, Lia Lungu: Mituri, rituri și credințe, Ioana Pop - Tupiță: Povești.
APARIȚII EDITORIALE:
Carmen Dărăbuș: Distopia Gulagului, Florian Copcea: Forme ale identității în literatura română (Formes de l’identité dans la littérature roumaine) de Carmen Dărăbuș ou les facettes de la notion d’identite.
Autor: Corina Isabella Csiszár
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu