miercuri, 31 august 2016

Peştele de la cap se împute! Șase șefi DIPI, acuzați de corupție! Au fraudat fondurile serviciului secret și au ascuns probe prin clasificarea lor ca documente secrete

Urmăriţi penal în dosarul de corupție de la serviciul secret al Ministerului de Interne:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția pentru combaterea corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de următoarele persoane cu funcții de conducere în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.), având calitatea de suspect în cauză:

-VĂDUVA RAREȘ, comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior și în prezent șef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;
-NICOLAE GHEORGHE, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;
-OLTEAN GELU-MARIN, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;
-ZĂRNICĂ NELU, chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;
-POPA GHEORGHE, comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.G.I.P.I. (structură operativă a D.I.P.I.) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;
-POPA IOAN-DORIN, comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a D.I.P.I. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.

Cum au săvârșit infracțiunile șefii DIPI
În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
În cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., și-a însușit suma de 1.500 lei. Totodată, în aceeași perioadă, prin aprobarea a două rapoarte, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinația legală a sumei totale de 1.350 lei, alocate instituției pentru cheltuieli operative.
Pentru a ascunde delapidarea și deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
Suspectul Popa Ioan-Dorin, având calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui număr de 100 de rapoarte înregistrate la D.I.P.I. în anul 2014, a schimbat, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției - cheltuieli care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinația legală a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate instituției pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta și-a însușit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea și delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.

Folosind același mod de operare, în cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative.

În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Văduva Rareș a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Zărnică Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Văduva Rareș a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice.

În cursul anului 2016, suspectul Văduva Rareș, în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală. Fiind avertizat asupra consecințelor faptei sale, a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat.

La data de 29 august 2016, persoanelor menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. 

UPDATE: Rareș Văduva, actualul șef al DIPI - serviciul secret al Internelor - este urmărit penal pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu, obstrucționarea Justiției, fals intelectual, uz de fals, delapidare. Între altele, ar fi transmis un ordin pentru ascunderea probelor din dosarul în care au fost inculpați pentru deturnări de fonduri fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, și fostul șef DIPI, Nicolae Gheorghe, spun surse judiciare.
Metoda de ascundere a probelor a fost clasificarea acestora ca fiind secrete. Invocând caracterul secret al documentelor, Rareș Văduva ar fi refuzat să le pună la dispoziția procurorilor, spun surse independente. Rareș Văduva a refuzat să comenteze acuzațiile. Premierul Dacian Cioloș a anunțat demiterea lui Văduva din funcția de șef al DIPI.
Procurorii DNA au început urmărirea penală și față de Gelu Oltean, fost șef de departament în perioada săvârșirii infracțiunilor și fost șef DIPI între 2012-2014.
La DNA sunt audiați mai mulți ofițeri DIPI . Între aceștia s-ar afla și fostul adjunct al DIPI, Nelu Zărnică, trimis în judecată în prima parte din dosar în care este judecat și fostul ministru Gabriel Oprea. DNA confimă deschiderea noului dosar care vizează deturnările de fonduri de la DIPI. 
Ce confirmă DNA
 "După constituirea dosarului penal nr. 20/P/2016 la Direcția Națională Anticorupție, una dintre persoanele din conducerea D.I.P.I. a refuzat, cu încălcarea legii, să înceapă procedura de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosar, astfel încât să fie excluse o serie de probe ce ar fi susținut acuzațiile aduse de procurori, în respectiva cauză penală. Fiind avertizată asupra consecințelor faptei sale, persoana respectivă a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat" susține DNA.
Potrivit DNA, "în prioada 2014-2015, persoane cu funcții de conducere în cadrul ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) - au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative. Astfel, banii ce urmau a fi folosiți pentru acțiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost îndreptați către cheltuieli de protocol prin documente falsificate. În aceeași perioadă, sub pretextul unor cheltuieli operative nereale, funcționari din cadrul DIPI și-au însușit sume de bani și diverse produse".
Clasificarea informațiilor, modalitatea de a ascunde deturnarea fondurilor
"Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea instituției au dispus clasificarea unor informații și înregistrarea unor înscrisuri în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I, deși divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale. Aceste demersuri au fost făcute cu încălcarea prevederilor legale, fiind cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice" susține DNA.
-----
 Potrivit DNA, banii DIPI destinați acțiunilor operative ale serviciului secret al Ministerului de Interne au fost cheltuiți nelegal  pentru un autoturism de lux, marca Audi A8,  cu care să se deplaseze ministrul Gabriel Oprea, pentru dotarea biroului ministrului cu canapele de lux  și cu jacuzzi. Tot din banii DIPI, șeful serviciului secret Nicolae Gheorghe i-a cumpărat cadouri ministrului, cum ar fi parfum de 3.700 de lei  sau un ceas de 5.000 de lei .
În acest dosar Rareș Văduva a fost audiat ca martor. În declarațiile date la DNA ar fi acoperit deturnările de fonduri operative de la DIPI de care erau acuzați Oprea și Gheorghe. În momentul deturnărilor de fonduri, Rareș Văduva era adjunct al șefului DIPI, Nicolae Gheorghe.
Redăm declarația lui Rareș Văduva dată în dosarul Oprea-Gheorghe, care l-ar fi transformat pe actualul șef DIPI din martor în suspect: Motivele care au stat la baza deciziei de achiziţionare a vehiculului au fost nişte informaţii primite de la un alt serviciu de informaţii, potrivit cărora Gabriel Oprea făcea obiectul unei activităţi informativ-operative din partea unui serviciu de informaţii extern, despre care s-a apreciat că s-ar putea să aibă scopuri care puneau în pericol activitatea  de vicepremier“.
Între timp, la dosarul disjuns din cel trimis în judecată ar fi apărut noi probe care ar demonstra că actualul șef DIPI, Rareș Văduva, ar fi implicat în acoperirea deturnărilor de fonduri de la serviciul secret al Internelor.  
Ce a declarat Rareș Văduva după ce a ieșit de la DNA
"Toate informațiile clasificate rămân clasificate" a spus Văduva în legătură cu declarația dată de el în prima parte din dosar în care fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, si fostul șef DIPI, Nicolae Gheorghe, au fost trimiși în judecată pentru cheltuirea ilegală a fondurilor serviciului secret al Internelor.
În cursul zilei de luni vor fi audiate și alte persoane de la DIPI în noua cauză penală disjunsă din dosarul în care au fost deja trimiși în judecată fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, și fostul șef DIPI, Gheorghe Nicolae, spun surse judiciare.
Inculparea lui Văduva continuă seria neagră a dosarelor penale în care sunt inculpați șefi al serviciului secret al Ministerului de Interne, serie începută cu arestarea preventivă, inculparea și trimiterea în judecată a lui Cornel Șerban, fost șef DIPI, și a lui Petru Pitcovici, în martie 2009.
----
Noul dosar în care este urmărit penal Rareș Văduva, este o disjungere din dosarul în care au fost trimiși deja în judecată Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Gheorghe Nicolae, fost șef DIPI, Nelu Zărnică, fost adjunct al șefului DIPI, Gabriel Nicolae Pavel, șeful Departamentului Juridic al serviciului, precum și Marian Iacob, fost șef al departamentului administrativ.
Potrivit procurorilor DNA, în ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și a comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.
Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție.
Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative.
În perioada 21 august – octombrie 2015, chestorul principal de poliție Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, a schimbat destinația resurselor materiale alocate instituției publice pe care o conducea, respectiv a autoturismului marca Audi A8 achiziționat din fonduri operative în mod conspirat, pentru folosința personală și exclusivă a ministrului de Interne în funcție Oprea Gabriel.
De asemenea, în perioada 2014 - 2015, inculpatul Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de credite în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, în mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația unei alte sume, și anume de 238.173,47 lei, alocată instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative. În aceeași manieră au procedat și inculpații Zărnică Nelu și Iacob Marian-Dănuț, în calitate de ordonatori de credite în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei.
Comisarul-şef Rareş Văduva, şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din Ministerul Afacerilor Interne se află la Direcţia Naţională Anticorupţie unde urmează să fie audiat într-un dosar dosar de corupţie. Văduva este şeful DIPI din februarie după ce predecesorul său Nicole Gheorghe a fost trimis în judecată alături de Gabriel Oprea. În acea perioadă, Văduva era adjunct al DIPI.
 La intrare, Rareş Văduva nu a dorit să facă declaraţii în legătură cu dosarul în care a fost citat şi a spus că nu ştie în ce calitate a fost chemat.
La DNA vor fi chemate si alte persoane pentru audieri.

Watergate romanesc: un scandal care poate duce la ingroparea lui Iohannis

Presa chineză (formula nu e chiar exagerată) amorsează o bombă de proporții, reflectată la noi în această dimineață, care poate duce la probleme majore pentru președintele României, ba chiar la îngroparea lui politică. E vorba de scandalul cărții sale, ”Pas cu pas”, tradusă în chineză în cadrul unei operațiuni care ar fi avut altă derulare decît cea prezentată oficial, o operațiune implicînd bani murdari pentru Iohannis. Iar dacă lucrurile se confirmă, va exploda un alt scandal încă și mai suculent, pornind de la ipoteza că șeful statului român ar fi, țineți-vă, bine, gay!
Să o luăm metodic.
Recent, publicul român a aflat că, la Tîrgul Internaţional de Carte de la Beijing, prin Institutul Cultural Român, România participă inclusiv prin traducerea în chineză a cărţii lui Klaus Iohannis, ”Pas cu pas”.
Un volum care deja a stîrnit controverse aprige după ce s-a vîndut într-un număr record de exemplare, exagerat de mare pentru o carte etichetată drept pur și simplu proastă de către mulți care i-au răsfoit paginile. O carte scrisă, pare-se, de iubita fostului consilier prezidențial Dan Mihalache, și care nu spune mai nimic despre omul Klaus Iohannis. De ce s-ar fi bătut peste o sută de mii de români să o cumpere rămîne, deocamdată, un mister.
Controversele de acum doi ani au reizbucnit după aflarea veștii: de ce ar trebui tradusă cartea proastă a președintelui în limba chineză, cînd alte lucrări de valoare nu sunt luate în seamă? Și pe banii cui?
La aceste întrebări firești, răspunsul oficial a fost că lucrarea a fost cerută de partea chineză, o editură de stat din China, care își asumă și costurile. Grigore Arsene, patronul editurii Curtea Veche, unde a apărut cartea lui Klaus Iohannis, a confirmat pentru ”Gândul” că negocierea traducerii în limba chineză s-a făcut direct între editurile din China şi România, la iniţiativa chinezilor.
Institutul Cultural Român a anunțat, și el, într-un comunicat de presă, că „ICR nu a avut nicio contribuţie financiară sau de alt tip la acest proiect; iniţiativa traducerii şi a lansării în cadrul târgului de carte aparţin editorului chinez”.
Jurnaliști de calibru, precum Ion Cristoiu, au scris ulterior că în spatele acestei povești ar putea sta o mare afacere de corupție, dat fiind că nu se știe cîți bani ar putea încasa Klaus Iohannis de pe urma drepturilor de autor într-o țară care, oricum, nu plătește, ca în Occident, funcție de numărul de exemplare vîndute, ci de cu totul alte criterii.
De aici pînă la suspiciunea că între traducerea cărții lui Iohannis și decizia luat în CSAT privind încredințarea către chinezi a lucrărilor de la centrala nucleară Cernavodă ar exista o legătură nu a fost decît un pas.
Unul firesc, am spune.
Azi, a picat, cum spuneam, o bombă de proporții: potrivit unui angajat al postului de radio China International, de la secția română, partea română a mințit cu nerușinare în legătură cu afacerea respectivă.
Dan Tomozei, care lucrează de ani de zile în presa chineză, a scris pe blogul propriu acum cîteva zile următoarele:

    ”Comunicatul emis de Institutul Cultural Român, în care se încearcă delimitarea instituţiei prin respingerea oricărei implicaţii în apariţia în China a volumului “Pas cu Pas”, semnat de preşedintele Iohannis, conţine o serie de inexactităţi, dacă nu chiar neadevăruri grosolane. Datele din teren arată că iniţiativa traducerii volumului a aparţinut ICR Beijing, prin intermediul directorului C. Lupeanu, cel care a sugerat şi ulterior intermediat cu partenerii chinezi apariţia acestei lucrări.
    Concret, în luna ianuarie a.c., în urma unor discuţii derulate de reprezentanţii ICR Beijing şi conducerea catedrei de limba română din cadrul Universităţii de Limbi Străine din Beijing, domnul Constantin Lupeanu a sugerat ca variantă de lucru, în vederea Târgului Internaţional de Carte de Beijing 2016, traducerea volumului „Pas cu Pas”. La acel moment, lucrarea nu se afla în lista de volume propuse de partea chineză, care avea în vedere fie literatura clasică, fie literatura contemporană românească. „Pas cu Pas” se număra, la acea vreme, între lecturile profesorului şi traducătorului Dong Xixiao.
    La insistenţele directorului ICR Beijing, lucrarea preşedintelui Iohannis a devenit o prioritate în relaţia de cooperare bilaterală. Sursele chineze ne-au informat că directorul ICR Beijing a fost şi cel care a dus tratativele pentru ca China Translation and Publishing Corporation să accepte tipărirea volumului pe cheltuială proprie(…) ICR Beijing a încercat să boicoteze eforturile de informare cu privire la acest proiect. ICR Beijing nu doar că a refuzat să răspundă solicitărilor instituţionale primite, ci a cerut în mod imperativ colaboratorilor chinezi să nu ofere interviuri sau informații pe acest subiect.
    De ce? Poate pentru a nu se afla că, în realitate, iniţiativa promovării în China a volumului lipsit de valoare semnat de Klaus Iohannis aparţine Institutului Cultural Român, chiar dacă totul se face pe cheltuiala chinezilor, care, aici la Beijing, sunt tot mai nedumeriţi pentru ce partea română nu asumă nicio implicare în acest proiect în care este vorba de preşedintele ţării”.

De aici, de la aceste acuzații explozive, dacă se dovedesc a fi reale, pornesc cîteva mari semne de întrebare:

    1) Este volumul ”Pas cu pas”, mai mult decît o simplă carte, un mijloc mascat prin care președintelui României i se îngrașă conturile cu sprijinul instituțiilor statului? În SUA, un președinte care a avut proasta inspirație să folosească instituții ale statului în beneficiul propriu, Richard Nixon, a trebuit să demisioneze, după scandalul Watergate.
    2) Va reacționa opoziția, dar, mai ales antesteziatul PSD, la acest mega-scandal cu implicații dintre cele mai serioase, cu o poziție pe măsură, sau va continua să tacă mîlc, așa cum o face de cînd e condus de penalul Liviu Dragnea?
    3) Cum se face că dezvăluirile vin de la un angajat al statului chinez, fie el și român, adică un ziarist care lucrează după regulile unui stat nu tocmai libertin în materie de presă? Cumva acuzațiile lui Tomozei au girul discret al autorităților chineze, iritate de minciunile răspîndite de partea română și de speculațiile pe care acestea le-au generat?

În fine, bomba de final.
Dacă dezvăluirile lui Tomozei se dovedesc reale, acesta capătă statutul de sursă demnă de încredere, responsabilă și bine informată. Spre comparație, recentul scandal al armelor nucleare americane din România nu ar fi existat dacă siteul Euractiv.com, care l-a amorsat, nu ar fi fost ”aureolat” de unele informații grele dovedite, anterior, a fi reale.
Ori, Tomozei este ziaristul, sibian de origine, care, în toamna anului electoral 2014, a lansat pe piață o altă informație incendiară, care a trecut, atunci, neobservată în condițiile în care presa mioritică avea altă agendă privindu-l pe noua vedetă a politicii Klaus Iohannis.

    ”Câți dintre românii care au ales președintele ar mai fi votat la fel știind că trimit în fruntea țării un candidat suspectat a fi gay? Că anturajul acestuia, din mediul economic, politic și mass-media, este constituit din membri ai comunității gay?
    Câtă vreme este președintele tuturor românilor, în fața cărora nu ar trebui să aibă secrete, președintele Klaus Iohannis ar trebui să ofere un răspuns public și simplu la întrebarea: dacă este sau nu gay? (…) Este o problemă pe care președintele Iohannis trebuie să o lămurească, la fel de simplu și de clar cum trebuie să lămurească problema implicării în adopțiile de copii și afacerile imobiliare” scria, pe atunci, corespondentul China International, pe blogul propriu.

Confirmarea informațiilor din scandalul cărții poate atrage după sine relansarea – sau, mai corect, lansarea – scandalului ”Iohannis – gay”, care ar pune capăt în mod categoric carierei politice a șefului statului.
Nu pentru că a fi gay ar fi o problemă la modul general, Doamne ferește!
Ci pentru că e o problemă la modul particular, într-o Românie încă retrogradă sub acest aspect, și pentru că, de asemenea, ar apărea ca o mare miciună la adresa electoratului, mascată de o relație conjugală de formă etc.

Doctorate compilate

Editorialul lui NICOLAE GOJA
Moda doctoratelor în ştiinţă vine de la Elena Ceauşescu, cea care a fost şi academiciană. Era foarte greu să devii doctor, carierele universitate fiind blocate din motive financiare. După Revoluţie, uşa spre elita intelectualilor s-a deschis şi în cele din urmă doctoratul a devenit ceva obişnuit – nu este instituţie de stat fără de doctori şi cu toţii primesc 15% în plus la salariu, ca „spor tranzitoriu”, cum precizează recenta OUG nr. 20/2016. În mediul privat, de regulă patronii nu ţin seama de titluri, ci doar de ce poate face concret salariatul pentru bunul mers al întreprinderii. Cam la fel ar trebui să fie şi la stat!
Instituţia doctoratului nu trebuie să dispară. Scopul oficial este să crească performanţele intelectualităţii româneşti. Inflaţia de doctorate clasificate „foarte bine” lasă de înţeles că e vorba nu de teze şi cercetări originale, ci de lucrări ştiinţifice de compilaţie, ba chiar copiate din alte cercetări, fără glilimele şi precizarea sursei, ceea ce subminează ideea de ino­vaţie a unei teze ştiinţifice de nivel doctoral. Noutate ar putea fi chiar şi referinţa la lucrări de specialitate (încă) netraduse în limba română, însă rar găseşti asemenea doctoranzi poligloţi – la examen nu li se pune condiţia să cunoască cel puţin o limbă străină la nivel de traducător. Doctoratul a devenit o condiţie pentru a putea preda la gradul universitar, de care se folosesc unii profesori harnici, dar fără vocaţie ştiinţifică.
Dar să nu neglijăm faptul că doctoratul este girat de o comisie de profesori universitari ce confirmă calitatea lucrării prin referate şi semnătură proprie. Conducătorul de doctorat participă filă cu filă la elaborarea lucrării şi ştie prea bine ce hram poartă doctorandul, are deci o responsabilitate mărită. Dacă nu-şi onorează contractul cu Universitatea, corupţia sa morală îi descalifică.
Numărul studenţilor a crescut foarte mult, la fel şi numărul masteranzilor şi doctoranzilor. Conducătorii de doctorat s-au înmulţit şi ei, locurile alocate acestor studii s-au dublat. Şi înainte de 1989 era dificil să faci o lucrare de doctorat, pe atunci bibliografia obligatorie era sovietică, mai ales în domeniul tehnic. Dar astăzi, cînd pentru doctorii falşi sursele de bază sînt internetul global şi Wikipedia atoateştiutoare, este cu adevărat greu să ţii pasul cu exigenţa de-a fi original şi credibil. Doctoratul este un simplu punct de trecere spre obţinerea de posturi universitare, de funcţii relevante pentru carieră şi de avantaje salariale. Accentul nu se mai pune pe calitatea lucrării, ci doar pe diplomă. Nimeni nu mai obţine calificativul Magna cum laude, precum Vasile Lucaciu la Roma, în filosofie şi teologie. Ci cu toţii vor „bine” şi să primească actul pe care să-l pună la dosarul de ascensiune, fie şi în politică. Vina le aparţine nu doar veleitarilor ştiinţifici, ci şi instituţiilor academice care simulează exigenţa, de dragul de-a avea studenţi şi de a-şi păstra catedrele. Plagiatul exclude căutarea, cercetarea, pasiunea, meditaţia îndelungă, de ani şi ani, pe un subiect. Exclude şi speranţa că un doctor ar putea descoperi ceva important. De vreme ce cu toţii se mulţumesc cu puţin, scopul şcolilor doctorale nu este atins.
Societatea critică doctoratele făcute pe şest. Lucrările trebuie să aibă un grad mare de originalitate, nu pot fi simple texte de constatare şi reformulare a unor realităţi, de învăţare (sintetizare) a unor cunoştinţe descoperite de alţii, într-un număr clar de pagini, legate şi numerotate în bilanţier… Atunci apar plagiatele, inclusiv ale politicienilor.
Statul are datoria să stimuleze performanţa, nu fraudulosul. Dacă teza nu conţine idei proprii şi originale, nu trebuie acceptată. Ca primă măsură, este de folos instaurarea unor controale vigilente, pentru a nu mai copia pasaje din alte cărţi. Dar aceste precauţii nu garantează că de acum înainte vom avea doctorate valoroase. Susţinem separarea cercetării ştiinţifice de presiunile de toate felurile (utopia are şi ea rolul ei în administraţie). Lucrările de diplomă, de masterat şi de doctorat să fie publicate integral, pentru a putea fi citite şi controlate de cei curioşi. Scopul cercetării pasionate nu stă în 15%!

Preluare http://www.graiul.ro/2016/08/27/doctorate-compilate/

Discriminarea românească se doreşte a fi continuată! După servicii secrete, după parlamentari, după procurori, după episcopi, după...

"Tehnocratul european" Cioloș vrea să dea 50.000 de euro românilor din Diaspora dacă se întorc acasă pentru a deschide o afacere


Romanii din strainatate care vor sa se intoarca in tara vor primi un grant de pana la 50.000 de euro pentru a-si deschide o afacere, potrivit unui proiect de program guvernamental, care va fi lansat in dezbatere publica la inceputul lunii septembrie, a declarat, marti, pentru Agerpres, Claudiu Vrinceanu, secretar de stat in Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).
Programul va fi implementat de Ministerul Fondurilor Europene si va avea un buget total de 30 de milioane de euro, care vor proveni din fonduri europene, prin Programul Operational Capital Uman. Fiecare beneficiar va primi pana la 50.000 de euro, adica 90% din totalul investitiei.
„Inca din februarie am cautat sa cream un program care sa atraga potentiali antreprenori romani care au deja experienta in strainatate. Am decis la nivel de Guvern sa implementam acest program cat mai repede, in aceasta toamna. Mizam pe o schema cu un buget total de 30 de milioane de euro din POCU (Programul Operational pentru Capital Uman — n. r.) prin care sa stimulam romanii din diaspora sa se intoarca prin investitii si antreprenoriat”, a spus Vrinceanu.
Potrivit acestuia, viitorii antreprenori vor beneficia si de consultanta si training in afaceri.
„Din punctul meu de vedere, este important, in primul rand, sa oferim nu doar granturi, ci si consultanta, training, cursuri pentru cei care vor beneficia de aceste granturi. In al doilea rand, este important sa promovam in mod onest aceste programe, intrucat am observat in piata ca increderea in stat si administratie a romanilor plecati este foarte redusa si ei au senzatia ca li se iau bani, nu li se dau”, a aratat secretarul de stat.
El a amintit ca exista in piata un numar mare de granturi lansate, cu bani de la stat sau bani europeni, insa potentialii beneficiari nu stiu de existenta acestora.
Vrinceanu a adaugat ca este de preferat ca romanii care se intorc sa isi deschida un business in zona lor de expertiza, spre exemplu cine a lucrat in constructii sa isi deschida o firma in acest sector, iar cine a ingrijit persoane varstnice sa deschida un azil de batrani.
„Acestea sunt modele de business destul de greoaie, tocmai din aceasta cauza este importanta sa le oferim si consultanta, nu doar granturi”, a precizat el.
Oficialul ministerial a mai spus ca in categoria potentialilor beneficiari se vor incadra si studentii care au studiat in strainatate si vor sa se intoarca in tara, nu doar cei care au lucrat in afara. Criteriile finale de eligibilitate pentru beneficiari vor fi stabilite in cadrul procesului de consultare publica, proces care va fi demarat la inceputul lunii septembrie, a adaugat Claudiu Vrinceanu.

marți, 30 august 2016

Sub semnul lui Eminescu. Poesis - Ioan DRAGOŞ



Tălpi lipicioase prin hățișurile libertății




”câteva fotografii
în care apari într-o postură convenabilă
ți-e teamă să guști  dulceața stării pe loc
pe unii viața îi ține întotdeauna
deasupra
noi stăm în casă și răsfoim
cu leonid palide manuscrise
hai să ieșim din trecut
cu tălpi lipicioase
cuvinte de sprijin
ne rătăcim pe linia dreaptă
iubim în camere închise
prin hățișurile libertății
toți tăcem la pagina patruzecișidoi
în linii mari
despre același lucru
încă o treaptă am coborât
în peștera publică
câteva fotografii
pândind crăpăturile din ordinea întâmplărilor
se poate
și asta se poate
transparența își cojește vechile tencuieli
poate azi poate mâine
după cum îți permite oboseala zilei
să scoți alte sensuri și alte speranțe
palmele își schimbă culoarea
când mă gândesc la noi
trebuie să primesc din nou legea 
palide manuscrise
ziua este aproape/să vorbim cu voci egale
folosind cuvinte grupate”











Secretele golului și ale plinului



”tot mușcându-te zilele se măresc
pe un pământ moale și fără zgomote
tinerețea s-a preschimbat 
cuvintele noastre se vor naște a doua oară
în alți oameni
în alte anotimpuri
să păstrăm partea noastră de recunoștință
amănuntelor
te lași ales de o scrisoare
destinatar implacabil
nu mai păzesc nimic
precum ovidiu
m-au lăsat să mă clatin într-o barcă
fără să ajung nicăieri
puneți pază pe ciudata noastră sănătate
plină de primejdii
poți spune hotărât 
acum știu ce îmi lipsește
am avut vreme destulă să uit
mereu până la viața adevărată
e o distanță
pe care nici homer n-o acoperă
scrie la pagina șaizecișicinci
la pornire aștepți zarul
te uiți în ochii lui cu încredere
aștepți să descoperi
secretele golului și ale plinului
pagina lacomă mistuie aproape tot
ai putea să treci mai departe
se aude o voce
ai putea să treci
știi cum se repetă puținul”







Ziua Limbii Române în rețeaua Institutelor Culturale Românești din Străinătate

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită și anul acesta în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi educaţionale, organizate împreună cu Ambasadele sau Consulatele din țările de reședință, la sediile institutelor sau în colaborare cu importanți parteneri locali. 
Programul a debutat pe 22 august 2016, la Istanbul, cu o campanie online de promovare a limbii române în care sunt popularizate proverbe și aforisme comune limbilor română și turcă, și va continua, până la 15 septembrie, cu proiecte coordonate de reprezentanțele Institutului Cultural Român de la Budapesta, Bruxelles, Chișinău, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Stockholm, Praga, Paris și Varșovia. 
Programul cuprinde evenimente cu caracter academic - Conferința Internațională „Limba română - limbă a integrării europene" (Chișinău), Congresului mondial al eminescologilor (Chișinău), conferința „Cum am învățat românește și cum m-am îndrăgostit de România", susținută de scriitorul francez Jean Yves Conrad (Paris); proiecte dedicate literaturii - recital din poezia secolului XX, în limbile română și suedeză, cu actorii Marius Manole și Christian Fex (Stockholm), prezentarea volumului bilingv De vorbă cu Panait Istrati/Parlando con Panait Istrati de Elena Dumitru (Roma), prezentarea volumelor scriitoarei Carmen-Francesca Banciu (New York); concert susținut de Corul de copii „Sunetul Muzicii" (Roma), recital al pianistei Adina Cocargeanu (Istanbul), expoziția de panouri „Valori cultural-istorice din județul Argeș" (Căușeni, Republica Moldova). De asemenea, vor avea loc și cursuri demostrative de limba română (la Paris, Londra, Lisabona, Istanbul). Teatrul își va găsi loc în programul propus de ICR - spectacolul Made in Moldova pus în scenă de actorii Teatrului Satiricus „I.L. Caragiale" din R. Moldova (Bruxelles). Nu vor lipsi nici evenimente dedicate copiilor -  proiectul „În lumea poveştilor" (Madrid) și spectacolul pentru copii Sarea-n bucate(Micherechi, Ungaria), dar nici referințele culturale tradiționale - proiectul „Acasă, la români", pictură pe sticlă și pe linguri de lemn (Praga) și un eveniment inedit de promovare a limbii române prin intermediul gastronomiei tradiționale (Varșovia). 
Ziua Limbii Române va fi sărbătorită și la Târgului Internațional de Carte de la Beijing, desfășurat între 24 și 28 august 2016. Evenimentul special este programat în ultima zi a târgului și va consta în prelegeri, un dialog româno-chinez, un recital poetic din opera lui Mihai Eminescu și lansări de carte.
Programul detaliat al proiectelor dedicate Zilei Limbii Române - 2016, organizate în rețeaua Institutelor Culturale Românești din Străinătate, este următorul:
/ 22 august - 1 septembrie /
Ziua Limbii Române este marcată printr-o serie de programe, respectiv: printr-o  campanie de promovare online a limbii române şi două evenimente la sediu: un curs introductiv de limbă română pentru adulți, în data de 27 august 2016 și un recital de pian susținut de pianista Adina Cocargeanu, în data de 31 august 2016. Campania de promovare online a limbii române va include postarea, în perioada 22 august - 1 septembrie 2016, de proverbe şi aforisme comune limbilor română și turcă pe site-ul şi paginile de facebook administrate de către institut.
/ 24 august /
Cu ocazia Zilei Limbii Române, ICR Stockholm organizează la sediu un recital din literatura română în limbile română și suedeză, eveniment care se adresează atât publicului român, cât și celui suedez, și care cuprinde o selecție din poezia secolului XX. Recitalul va fi susținut alternativ, în limbile română și suedeză, de actorii Marius Manole și Christian Fex, care vor interpreta fragmente din: I.L.Caragiale - Situațiunea, Urmuz - Ismail și Turnavitu, Mihail Sebastian - Jurnal, Norman Manea - Vizuina, Marin Sorescu - ShakespeareDorMelculScară în cer, Nina Cassian - Locul se cedează bătrânilor și bolnavilorRomanțăUltima suflareÎl iubescȘi când vine sfârșitul verii, Gabriela Adameșteanu - Dimineața pierdută, Ioan Es. Pop - Peste drum de crâșma unde stau și beau, Mircea Cărtărescu - Orbitor. Aripa dreaptă.
/ 26 august - 15 septembrie /
Expoziția „Valori cultural-istorice din județul Argeș" a fost prezentată la Casa Limbii Române din orașul Căușeni, fiind organizată în colaborare cu Consiliul Raional Căușeni. Expoziția cuprinde imagini și texte de prezentare ale unor importante monumente istorice și culturale ce fac parte din patrimoniul  județului Argeș, cum sunt Cetatea Poienari, Castrul roman Jidova, Biserica Domnească Curtea de Argeș, Mănăstirea Curtea de Argeș, Galeria de artă „Rudolf Schweitzer", Cumpăna, Mausoleul de la Mateiaș, Biserica Vierosi, Cula Racovița, Muzeul Județean Argeș. Expoziția  se înscrie în seria de evenimente organizate de ICR Chişinău pentru marcarea Zilei Independenței (27 august) și Zilei Limbii Române în Republica Moldova (31 august).
/26 august - 26 septembrie/
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chișinău, în colaborare cu Muzeul de Istorie al Municipiului Râmnicu Vâlcea (în subordinea căruia se află Casa Memorială „Anton Pann" din Râmnicu Vâlcea), Muzeul Național al Literaturii Române din București, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează expoziția „Anton Pann - Povestea vorbei".  Vernisarea expoziției a avut loc vineri, 26 august, ora 11.00, la Galeria la Rond, lângă care se află statuiai lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.
Expoziția conține o serie de documente, fotografii, poezii, proză, facsimile, partituri, inserții critice și mărturii privind viața și opera poetului, profesorului și compozitorului de muzică religioasă Anton Pann. Autorului muzicii imnului național al României este o personalitate de prim-rang a culturii noastre de la începutul secolului al XIX-lea, iar anul acesta se împlinesc 220 de ani de la nașterea „celui isteț ca un proverb" (cum îl caracteriza Eminescu).
/26 august - 26 septembrie/
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chișinău în colaborare cu Filarmonica Națională din Chișinău organizează expoziția de pictură „Metamorfoza formelor" a artistului plastic Anatol Lazarev. Vernisajul a avut loc  vineri, 26 august 2016, ora 15.00, la Galeria de artă a Filarmonicii Naționale din Chișinău. Pictura lui Lazarev, pictor care locuiește la Slobozia situată dincolo de Nistru, pendulează între tradiție și inovație, și este o meditație pe marginea limbajului artelor, a arhetipurilor, a formelor, a armoniei lăuntrice. Suprafețele compozițiilor sale alcătuite din fire de paie lucrate cu artă de bijutier abordează o tematică, deopotrivă, rurală și urbană, laică și religioasă, ridicându-se din contingent, prin transfigurare, spre transcendent. 
/28 august/
ICR Chișinău, în colaborare cu Fundația „Copăceni-VDR", Gimnaziul "Adrian Păunescu" din Copăceni, Direcția Educație a Consiliului raional Sângerei, Societatera Cultural-Istorică „Mihai Viteazul" din Ploiești și Fundația „Constantin Stere" organizează, pe data de 28 august 2016  Festivalul-Concurs „Galbenă gutuie", ediția a III-a. Evenimentul va avea loc în incinta Gimnaziului „Adrian Păunescu" din satul Copăceni, raionul Sângereni. Festivalul-concurs „Galbenă gutuie", ajuns la a treia ediție, este un eveniment dedicat poetului Adrian Păunescu și are drept obiectiv dezvoltarea creativității elevilor și a tinerilor cu vârste între 13-25 de ani. La evenimente va participa Viorel Burlacu, care va susține un recital muzical în cadrul festivalului.
/ 31 august - 1 septembrie /
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei din Moldova și unsprezece instituții de învățământ superior din Republica Moldova organizează, în perioada 31 august - 1 septembrie, a patra ediţie aConferinței Internaționale „Limba română - limbă a integrării europene". Conferinţa se înscrie în seria de evenimente organizate de ICR Chişinău pentru marcarea Zilei Limbii Române în Republica Moldova. În cadrul conferinţei vor fi susţinute unsprezece prelegeri publice dedicate limbii şi culturii române în unsprezece dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Programul conferinţei se va desfășura după cum urmează: 31 august - Şedinţa festivă la Academia de Ştiinţe a Moldovei dedicată Zilei Limbii Române/ Masă rotundă dedicată limbii române; 1 septembrie - Conferinţele publice organizate la unsprezece instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova. 
/31 august - 4 septembrie/
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău continuă seria de evenimente prin care celebrează Ziua Limbii Române. În cadrul Salonului Internațional de Carte-Bookfest din Chișinău, ediția a XXV-a. Salonul va avea loc în perioada 31 august - 4 septembrie 2016 și se va desfășura în incinta Pavilionului 2 al Centrului Internațional de Expoziții Moldexpo din Chișinău.
ICR Chișinău va acorda 5 premii după cum urmează:
• Premiul „Mihai Eminescu" pentru cel mai bun volum de versuri prezentat la Salon
• Premiul „Titu Maiorescu" pentru eseu și critică literară
• Premiul „A.D.Xenopol" pentru istorie
• Premiul „Liviu Rebreanu" pentru proză
• Premiul „Nicolae Labiș" pentru debut
Pe data de 2 septembrie, ora 10.30, în incinta Bibliotecii Naționale a Moldovei, dar sub egida Salonului Internațional de Carte, va avea loc lansarea volumului Radicalitate și nuanță al criticului Mircea Martin. Începând cu ora 11.15, în aceeași incintă, se va desfășura Masa rotundă:  „Cartea în era Internetului"  la care vor participa invitații  ICR: Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Acad. Mircea Martin, prozatorii Ioan Groșan și Horia Gârbea, poeții Ioan Es. Pop și Teodor Dună.
Pe data de 3 septembrie, ora 11.00, în incinta Pavilionului 2 al Centrului Internațional de Expoziții Moldexpo din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Astronomul Nicolae Donici. Enigme descifrate de Magda Stavinschi.
/ 3 - 4 septembrie /
Sub egida Academiei Române, Academiei de Științe din Moldova,  Institutului de Filologie al Academiei din Moldova și a Centrului Academic Internațional "Mihai Eminescu" din Chișinău, va avea loc cea de-a V-a ediție a Congresului Internațional al Eminescologilor. Evenimentul va reuni eminescologi importanți din România, Italia, Turcia și Spania.  Pentru a marca sărbătorirea Zilei Limbii Române, ICR Chișinău participă și la ediția din acest an, în calitate de partener, la organizarea acestei prestigioase manifestări, susținând prezența la lucrările congresului a unor scriitori și cercetători: prof.  Ali Narcin (Turcia), acad. Mircea Martin, dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, scriitorii Teodor Dună, Ioan Groșan, Horia Gârbea, Ioan Es. Pop (România).
 Obiectivul principal al Congresului este crearea unui program bine sistematizat de promovare a operei și personalității lui Eminescu în întreaga lume, aprofundarea studiilor eminesciene, informarea reciprocă a eminescologilor asupra exegezelor apărute în ultimul timp.
/ 27 august /
Institutul Cultural Român de la Bruxelles organizează spectacolul „Made in Moldova" pus în scenă de către actorii Teatrului Satiricus I.L. Caragiale din Republica Moldova, la Petit Théâtre Mercelis/ Bruxelles. Evenimentul marchează Ziua Limbii Române la Bruxelles şi celebrează, totodată, şi 25 de ani de la independenţa Republicii Moldova (27 august 1991). „Made in Moldova" este un spectacol axat pe problemele corupţiei din Republica Moldova şi bazat în exclusivitate pe fapte reale, după un text de Constantin Cheianu, în regia lui Alexandru Grecu - directorul teatrului. Din distribuția piesei fac parte 16 actori și 2 interpreți de rap, iar spectacolul se va juca în limba română.
/ 27 august /
Institutul Cultural Român de la Praga va marca Ziua Limbii Române prin susţinerea participării româneşti la Festivalul multietnic „Barevna Devitka" 2016, cu proiectul „Acasă, la români" propus de Casa de Cultură „I.L. Caragiale" a Municipiului Ploieşti. Festivalul „Barevna Devitka" se află la cea de-a XII-a ediție şi va avea loc pe data de 27 august, în parcul Podviní din Praga. Proiectul are 4 componente: folclor, pictură pe sticlă, pictură pe linguri de lemn, recital Ion Crețeanu. Totodată, ICR Praga va distribui, în rândul spectatorilor, materiale cultural-educative despre România. 

28 august - 04 septembrie /
Institutul Cultural Român de la Paris sărbătorește Zilei Limbii Române, prin două evenimente: conferința ,,Cum am învățat românește și cum m-am îndrăgostit de România", susținută de scriitorul francez Jean Yves Conrad autor al volumelor, ,,Petite histoire de la Roumanie: Histoire Culture Economie" (2007)  ,,Roumain Express : Guide de conversation ; Les premiers mots utiles ; Notions de grammaire ; Culture et civilisation... " (2014), şi un  curs introductiv de limba română pentru adulți, susținut de acelaşi scriitor. Au fost invitați absolvenți ai cursurilor de limba română organizate de ICR Paris, copiii școlii de duminică, cetățeni francezi doritori să învețe limba română, pentru a putea studia în România.
Institutul Cultural Român de la Beijing
/ 28 august /
În cadrul celei de-a 23-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Beijing, va organiza o conferință dedicată Zilei Limbii Române, moderată de directorul ICR Beijing, Constantin Lupeanu. Vor fi prezentate cărțile traduse de prof.univ. Dong Xixiao - „Gramatica Limbii Române Contemporane" și „Istoria culturii române moderne" de Grigore Georgiu, respectiv volumul „România", ediția a doua revizuită și adăugită, apărută la Editura Academiei de Științe Sociale, Beijing. Conferința va cuprinde cuprinde și un moment dedicat lui Eminescu. Profesorul Xu Wende, traducătorul poeziilor eminesciene în limba chineză, va face o prezentare, iar profesorul Luo Dongquan va recita în limba română, iar în limba chineză actrița Jiang Lifen, de la Universitatea de film, Beijing.   
/ 29 august - 2 septembrie 2016 /
Institutul Cultural Român de la Varșovia va marca 31 august - Ziua Limbii Române, cu un proiect neconvențional care dorește să promoveze limba română prin intermediul artei gastronomice tradiționale. Evenimentul se va desfășura în clubul-cafenea literar-artistică „Jaś i Małgosia" din Varșovia, în perioada 29 august-2 septembrie, și va cuprinde o expoziție, proiecție de film, muzică românească, gastronomie și o multitudine de materiale tipărite, având în centru limba și cultura române. Expoziția, concepută special pentru eveniment, va prezenta, în planșe mari, de interior, rețete tradiționale românești, cu explicații în limba română. Imaginea fiecărui fel de mâncare va fi însoțită de enumerarea - în formă grafică - a ingredientelor necesare, în dreptul fiecărei imagini/desen aflându-se termenul românesc corespondent. De asemenea, vor fi oferite publicului cărți poștale având ca temă gastronomia (inclusiv rețete detaliate), fluturași despre limba română și activitatea Institutului şi semne de carte cu citate din scriitori români, proverbe și zicale românești cu sensuri interesante. 
Marţi, 30 august, de la ora 19:00, va avea loc proiecţia filmului documentar „România nemaivăzută", care oferă o plimbare virtuală prin 15 localităţi rurale din România, spectaculoase nu numai prin pitorescul peisajelor, cât mai ales prin anumite trăsături unice, cum ar fi: satul labirint, satul perfect rotund, satul din marmură sau păstrarea intactă a tradiţiilor folclorice şi culinare străvechi. Întregul eveniment se bazează pe o abordare necovenţională a învățării limbii române, recurgând la instrumente mai puţin uzuale, însă cu un grad ridicat de atractivitate pentru publicul larg. Componentele proiectului sunt reunite în jurul limbii române, promovând-o din perspective și prin mijloace particulare. Spațiul ales este, de asemenea, unul nespecific, apreciat de publicul din Varşovia pentru manifestările ieşite din tipar pe care le găzduieşte şi care permite, prin diversitatea arhitecturii, desfășurarea armonioasă a tuturor acțiunilor propuse.
31 august /
Cu ocazia Zilei Limbii Române, ICR Lisabona organizează minicursuri cu tematici diverse: noțiuni generale despre istoria și geografia României, evocări ale unor importante personalități românești, proverbe românești, asemănări și deosebiri între limbile română și portugheză (similitudini semantice/ fonetice, „falși prieteni"), lecții demonstrative de artă culinară cu degustare, informații turistice despre România. Acest eveniment contribuie la intensificarea campaniei de promovare a cursurilor de limba română, organizate de Institutul Cultural Român de la Lisabona  încă din anul 2007 și atragerea unui număr cât mai mare de cursanți. Cursurile realizate cu ocazia Zilei Limbii Române se adresează publicului larg, cu motivaţii diverse, provenind din medii diverse, având ca principal obiectiv stimularea - prin cunoaşterea limbii - a interesului pentru cultura şi civilizaţia românească. 
Programul este următorul: 15.00-15.30: „România turistică", minicurs susținut de prof. Rodica Adriana Covaci; 15.30-16.00: „Românii și lumea 1", minicurs susținut de prof. Simion Doru Cristea; 16.00-16.30: „Periplu prin gastronomia românească", minicurs cu degustare susținut de prof. Rodica Adriana Covaci16.30-17.00: „Asemănări între limba română și limba portugheză 1", minicurs susținut de prof. Simion Doru Cristea17.00-17.30: „Femei celebre din România", minicurs susținut de prof. Rodica Adriana Covaci; 17.30-18.00: „Românii și lumea 2", minicurs susținut de prof. Simion Doru Cristea; 18.00-18.30: „De la Doină la Fado", minicurs susținut de prof. Rodica Adriana Covaci18.30-19.00:„Asemănări între limba română și limba portugheză 2", minicurs susținut de prof. Simion Doru Cristea.

31 august /
La Londra se sărbătoreşte Ziua Limbii Române prin organizarea unui curs demonstrativ de limba română susţinut de către Gabriela Mocan (referent la ICR Londra) la sediul Institutului, deschis tuturor celor interesaţi. După succesul evenimentului de anul trecut, considerăm că acesta este un foarte bun prilej pentru a anunţa intenţia lansării unui curs de limba română la sediul din 1 Belgrave Square în toamna acestui an. În completarea cursului, vor fi invitaţi studenţi britanici şi străini care studiază limba română la universităţile şi colegiile din Londra pentru a împărtăşi motivaţiile şi experienţele lor în învăţarea limbii.
/ 2 septembrie /
Institutul Cultural Român de la Madrid celebrează Ziua Limbii Române, în colaborare cu CEPI Alcalá de Henares, prin organizarea proiectului „În lumea poveştilor", care cuprinde un program compus dintr-o serie de evenimente dedicate copiilor: prezentarea pe suport audio a unei poveşti româneşti, realizarea  unui atelier de creat poveşti imaginate de copii (prin intermediul unui joc interactiv în care aceştia să deseneze personajele şi să povestească acţiunea) și prezentarea unei povești dramatizate în interpretarea actriţei Mariana Achim. Prin formatul și activităţile propuse, evenimentul se adresează comunităţilor de români din Spania, şi în mod special copiilor.
Institutului Cultural Român de la New York
/ 2 septembrie /
La sediu ICR New York va avea loc o seară de lectură și o lansare de carte, dedicate Zilei Limbii Române.În cadrul evenimentului vor fi prezentate  cele mai recente publicații ale scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, Ziua Mamei și Berlin is My Paris, cu ocazia turneului american al scriitoarei. Ziua mamei (Mother's Day), apărută în germană sub titlul Das Lied der traurigen Mutter(Rotbuch) a fost publicată și în limba engleză de către editura PalmArtPress, în 2015. Parte roman, parte proză autobiografică, cartea explorează relația mamă-fiică, în timpul dictaturii comuniste din România, prilejuind oportunitatea unui dialog despre Europa de Est, femeia-artist și relația dintre femei.  Berlin is My Paris a fost recent publicată în limba engleză, la editura PalmArtPress. Volumul descrie greutățile vieții unei femei scriitor, care a copilărit în România comunistă și, după căderea comunismului, ajunge pe „pământul făgăduinței" din Europa de Vest. Profesor dr. Elena Mancini, de la Queens College, din New York, traducătoarea romanului Ziua mamei, va prezenta cele două romane ale scriitoarei Carmen-Francesca Banciu. Dr. Mancini va face lectura unor fragmente din roman în limba engleză, iar autoarea le va citi în limba română.
5 septembrie /
În 5 septembrie 2016, prima zi a noului an școlar din Ungaria, Institutul Cultural Român Budapesta va aduce la Micherechi  Sarea-n bucate, un spectacol al Teatrului Gong din Sibiu, după basmul lui Petre Ispirescu (adaptare: Florin Grigoraş,  scenariul şi regia artistică: Mihaela Grigoraş). Spectacolul se adresează elevilor de la Şcoala generală şi grădiniţa românească din Micherechi şi este organizat în colaborare cu primăria din localitate, pentru a aniversa în Ungaria Ziua Limbii Române.
Sarea-n bucate, o reprezentație cu păpuşi, aduce în prim plan, în ritm de cântec, dans şi poveste, valori morale şi sentimente veritabile: iubirea, sinceritatea, vrednicia şi cinstea. Premiera acestui spectacol a avut loc în anul 2010, la Sibiu, iar de la debutul său a fost pus în scenă la festivaluri naționale şi internaționale, printre care amintim: Festivalul Cultural European (Algeria, 2010), Kids Euro Festival (SUA, 2010), International Puppet Festival Baku (Azerbaidjan, 2011), Festivalul Novembriade Wassertrudingen  (Germania, 2011), Festivalul Cultural European New Delhi (India, 2011) sau International Kids' Carnival Veneția (Italia, 2014).
Accademia di Romania, Roma  
15 septembrie /
La Roma va fi prezentat volumului bilingv De vorbă cu Panait Istrati/Parlando con Panait Istrati(Aracne, Roma 2015) de Elena Dumitru și un concert, la sediul institutului. Lucrarea va fi prezentată de Mara Chiriţescu, fondatoarea Librăriei „Pavesiana", Mugur Popovici, diplomat, prof. Muguraș Constantinescu (Universitatea din Suceava), prof. Antonello Biagini (Roma), prof. Goffredo Fofi (Roma), prof. Giovanna Motta (Roma). Cu o prefaţă semnată de prof. Giovanna Motta şi o postfaţă a prof. Cornel Sigmirean, acest material inedit în limba italiană este util şi din perspectivă didactică. Totodată, prin intermediul unei introduceri bine documentate şi prin conţinutul propriu-zis, permite publicului din Italia să descopere un personaj aparte, la nivel naţional şi internaţional, pentru viaţa culturală şi socio-politică din perioada interbelică. Publicată în 2015 la editura Aracne din Roma, la 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a autorului „Chirei Chiralina", cartea reprezintă concretizarea unei burse „Univers", acordată de Institutul Cultural Român pentru traducătorii profesionişti, şi reliefează aspecte mai puţin cunoscute ale producţiei publicistice istratiene, prin traducerea unei selecţii de articole şi interviuri acordate de scriitor în presa românească. Evenimentul se va încheia cu un moment muzical - Corul de copii „Sunetul Muzicii" din București, condus de Cristina Manoliu Săvulescu (profesor canto muzică ușoară, compozitor).
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv
/ 15 septembrie /
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Ziariștilor și a Oamenilor de Cultură de Limbă Română (AZOCLR), organizează o seară literară cu titlul „Jurnalism și jurnale de călătorie", în data de 15 septembrie 2016, la sediul institutului. Evenimentul are loc sub egida Zilei Limbii Române și este dedicat operei literare și activității jurnalistice ale lui I. Știru. Vor participa Doina Meiseles, redactor-șef a ziarului Jurnalul Săptămânii, Zoltan Terner, vice-președinte AZOCLR, scriitor și jurnalist și profesorul Andrei Strihan, critic literar și teatral. Lectură de proză semnată de I.Știru va fi realizată de actorului și regizorului Nicu Nitai, directorul Teatrului Karov din Tel Aviv, Lică Bluthal, epigramist și jurnalist. 
I. Ştiru a activat ca redactor al ziarelor Moldova liberă, Opinia, secretar de redacţie al  ziarului Flacăra Iaşului, precum şi colaborator al revistelor Cronica şi Convorbiri literare, colaborând cu importante personalități ale vremii, precum C. R. Ghiulea, Alecu Popovici, Eugen Luca, N.(Culiţă) Barbu, George Mărgărit, Mircea Radu Iacoban şi mulţi alţii. A cultivat comentariul extern, reportajul de culoare, cronica sportivă. În anul 1976 s-a stabilit în Israel, unde a avut o bogată activitate jurnalistică.
„O călătorie, pentru I. Stiru, înseamnă nu doar a „vedea" cu pasul tău niște locuri, ci și a călători prin spiritul, istoria lor, a oamenilor care au însemnat ceva, bine sau mai puțin bine, a rememora întîmplări/ semnificații uitate sau „reîmbrăcate" în haina de interese a realității cotidiene. A trăi tu însuți, cu diverși oameni, întâmplări mai plăcute și mai neplăcute, într-o țară sau alta, fără ca asta să însemne, neapărat, „etichetări" de vreun fel sau altul. Se amuză (uneori cu zîmbet amar) comparând „vechile clișee - față cu realitătile de azi", străbate în „plimbări agale" vechile strădute strâmte... unde bătrâni de cînd lumea vând de toate", ori se așează, cu soția, la o masă în celebrul cabaret parizian Crazy Horse unde „un bătrânel îmbrăcat în uniformă de general napoleonian” le urează sănătate în română, apoi se duce să le aducă mașina. O călătorie printre oameni, prin lumea în care trăim, atât de diversă și de frumoasă, pe care o poți vedea cu ochiul, dar și cu mintea și sufletul, așa am putea caracteriza pe scurt această carte semnată de I. Stiru.” (Constantin Mihai, Convorbiri literare, cronica la volumul Din nou prin lume. Impresii de călătorie)
Cu ocazia Zilei Limbii Române au fost trimise mesaje din România de către Mircea Radu Iacoban, scriitor și redactor, și Mihai Batog-Bujeniță, scriitor, care vor fi citite de moderatorul Doina Meiseles în cadrul serii literare