Poezie scrisă de Nicolae Ceauşescu, descoperită în arhive

Poezia, descoperită de un jurnalist al publicaţiei Adevărul, nu are nici titlu, nici semnătură. Dar, după grafie şi fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, este în mod categoric creaţia celui care-a condus România aproape un sfert de secol.

De vreii să fii nemuritor

Poete scrie pentru ţară

Vers simplu dar cutezător

În el mândria de popor tresară.

Scrie de daci şi de romani

De munţi de râuri şi câmpii

De muncitori şi de ţărani

De cântecul voios de ciocârlii

Scrie de ce ni drag, de ce iubim

De eşti poet şi de partid să scrii

Prin el în ţară liber azi trăim

Scrie cât mai frumos aşa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu

Că totul nu-i aşa cum vrem

Dar mergem înainte tot mereu

Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin

Albastru cer cu stele şi senin

Galben din holdele bogate aurii

Roşu ca sângele vărsat în bătălii

În acelaşi carneţel cu versurile, Ceauşescu a mai notat şi reflecţii (propriu-zis lozinci) despre "arta revoluţionară" şi "umanismul socialist", care au fost însă şi dactilografiate. Iată câteva dintre acestea:

"Umanismul nu este o noţiune abstractă. El capătă diferite înţelesuri corespunzător etapelor istorico-sociale de dezvoltare"

"Fericirea personală nu se poate realiza ignorând bunăstarea şi fericirea generală";

"Literatura şi arta realist-revoluţionară trebuie să transmită nu numai anumite realităţi ci să prezinte realităţile în contextul social-istoric, şi în acelaşi timp, în perspectiva transformării continuu revoluţionară a vieţii";

"A fi revoluţionar în artă înseamnă să realizezi o artă realist-revoluţionară, care să aibă un rol activ în transformarea societăţii şi a omenirii, a omului însuşi” ş.a.m.d.

                                                                                              Dan Arsenie