Societatea Academică din România a lansat vineri alianţa „Şcoli Curate”, care îşi propune să implice membrii societăţii civile în monitorizarea finanţării transparente şi adecvate a şcolilor şi liceelor.
Cu acest prilej, a fost prezentat un studiu ce evidenţiază faptul că învăţământul primar, care are cel mai mare număr de elevi, primeşte bani de la buget sub media europeană, în timp ce învăţământul terţiar beneficiază de fonduri cu mult peste această medie.
De asemenea, a fost lansat şi un ghid ce include aspecte privind legislaţia relevantă din domeniul educaţiei, modul în care sunt conduse şi finanţate unităţile de învăţământ şi felul în care elevii, părinţii sau profesorii se pot implica în buna guvernare a şcolilor.
„Proiectul «Şcoli curate» este un instrument excepţional de sprijin al iniţiativelor personale şi instituţionale de combatere a lipsei de transparenţă şi de corupţie în şcoli. De multe ori, oamenii doresc să schimbe ceva, dar nu ştiu cum şi nu ştiu cu ce instrumente se pot proteja atunci când merg împotriva curentului. Iar ghidul face practic acest lucru: povesteşte care sunt instrumentele şi cum putem afla informaţii, ce drepturi avem şi cum ne putem proteja de eventualele presiuni, ca să nu spun abuzuri, care pot urma unei atitudini curajoase”, a declarat consilierul de stat Ligia Deca de la Departamentul de educaţie şi cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.
Ea a subliniat că „însănătoşirea educaţiei nu se poate realiza fără cooperarea tuturor actorilor”. „Nu este suficient să luptăm împotriva corupţiei, mai trebuie să avem cu ce să creştem calitatea în educaţie, cu ce să motivăm oamenii, să putem spune că punem educaţia pe primul loc. Finanţarea educaţiei atât la nivel preuniversitar, cât şi universitar trebuie să crească”, a punctat ea.
Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, a afirmat că ţara noastră are cea mai mare inegalitate în privinţa educaţiei din Uniunea Europeană.
„Educaţia nu se îmbunătăţeşte în izolare, ea este legată de cel puţin două alte probleme, conform unui raport recent al FMI – migraţia şi inegalitatea. Un principiu care se cuvine urmărit în politica fiscal-bugetară este reducerea inegalităţii. România are cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană. Încă din primii ani de şcoală apare inegalitatea de şanse, de oportunităţi, determinată de inegalitatea de lucru, iar în unele zone ale ţării de lipsa infrastructurii adecvate care îngreunează accesul la educaţie”, a explicat Voinea.
El a susţinut că în România sunt „insule urbane de bogăţie şi o pătură importantă a societăţii care trăieşte sub pragul sau la limita sărăciei”, iar, din acest motiv, există „o migraţie masivă”. „Este îngrijorător că aceste inegalităţi nu se reduc suficient atunci când economia creşte susţinut, că nu toată lumea beneficiază de rezultatele favorabile ale economiei”, a adăugat Liviu Voinea.
Viceguvernatorul a amintit paşii „substanţiali” făcuţi în direcţia „transparenţei bugetare” încă din 2013, din perioada mandatului său de ministru pentru buget.
„Transparentizarea bugetară este necesară, dar nu este suficientă. Noi trebuie să ajungem din urmă ţările dezvoltate, dar nu la nivelul la care acestea sunt astăzi, ci la nivelul la care vor fi mâine. Educaţia trebuie adaptată la nevoile societăţii, iar acestea trebuie anticipate”, a afirmat Voinea.
El a enumerat mai multe iniţiative ale BNR în domeniul educaţiei financiare, printre care o serie de proiecte de sprijinire a educaţiei financiare adresate elevilor – „Să vorbim despre bani şi bănci”, precum şi adresate studenţilor şi cadrelor didactice – „Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, respectiv, „Academica BNR”.
Preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, a afirmat că „buna guvernare înseamnă politici care reduc posibilităţile, oportunităţile de corupţie”.
„Nu înseamnă să te lupţi corupt cu corup, ci înseamnă să schimbi regulile jocurilor astfel încât să nu mai fie posibile unele practici. Asta este singura cale de succes”, a subliniat Pippidi.
Ea a spus că nu este suficientă reducerea corupţiei.
„O gândire primitivă este, din păcate, la noi în zona de politici publice. Există cadre care susţin că în zonele de politici sociale de sănătate şi educaţie domneşte o corupţie îngrozitoare şi din cauza acestei corupţii îngrozitoare şi a problemelor rezultate din ea nu sunt bani, că e suficient să rezolvăm cu corupţia asta – să punem camere de supraveghere în sălile de bacalaureat, să arestăm – şi, brusc, problemele se vor rezolva. Există şi şcoala opusă, care nu vede niciun fel de problemă de bună guvernare, ci de subfinanţare”, a explicat Mungiu Pippidi.
Alina Mungiu Pippidi a arătat că cele două probleme sunt corelate.
„Din această perspectivă am comandat acest raport şi ne-am asociat cu aceşti oameni tineri, că aceste două lucruri nu sunt exclusive, ele se cheamă una pe alta. Avem o corelaţie globală în ţările care sunt cu probleme de corupţie şi care au cele mai scăzute investiţii în domeniile educaţiei şi sănătăţii. De ce se întâmplă lucrul acesta? Este o discuţie lungă, dar, pe scurt, pentru că preferăm să anvelopăm blocuri sau să cheltuim banii pe alte lucruri, sută la sută private, decât să dăm bani în educaţie. Ce ne propunem prin acest proiect? Ne propunem să rezolvăm o participare mai mare a publicului în această chestiune, pentru că, dacă publicul nu ar vota atunci când le sunt anvelopate blocurile, ci ar da nişte voturi în plus cui cheltuieşte în plus pentru educaţie, vă asigur că educaţia nu ar fi unde este în buget azi şi de atâţia ani”, a mai spus aceasta. „Prin acest proiect încercăm să ‘eliminăm’ cele 2.400 de şcoli cu toalete în curte, pentru că toaleta în curte se asociază cu abandonul şcolar şi cu tot felul de alte lucruri şi trebuie să le punem împreună să le rezolvăm”, a mai spus Pippidi.
Ghidul monitor pentru buna guvernare a şcolilor şi liceelor din România prezintă mai multe informaţii legate legislaţia în domeniu, sfaturi privind ce pot face elevii şi părinţii pentru ca statul să finanţeze educaţia în mod corespunzător, precum şi ce obligaţii are şcoala şi alte instituţii.
Părinţii sunt sfătuiţi să refuze să cotizeze pentru anumite cheltuieli legate de buna funcţionare a şcolilor, printre care: cele legate de utilităţi, consumabile pentru procesul didactic, consumabile sanitare, achiziţionarea de obiecte de inventar: bănci, scaune, materiale de studiu, servicii de pază. „În cazul în care îţi sunt ceruţi bani pentru vreuna din aceste cheltuieli, refuză să cotizezi şi solicită directorului ca bunurile sau serviciile respective să fie achiziţionate din bugetul şcolii, iar în cazul în care şcoala nu are bani, să se adreseze administraţiei locale pentru suplimentarea bugetului”, se arată în unul dintre sfaturile cuprinse în acest ghid.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu