Noi, cei de peste 35, 40, 45, 50 de ani, suntem o generație care nu se mai întoarce:
- O generație care a mers și s-a întors de la şcoală pe jos.
- O generație care, dacă profesorul te trimitea după cretă la secretariat, te umflai de parcă erai mesagerul Organizației Națiunilor Unite.
- O generație care a studiat singură, nu aveam bani pentru meditații sau mai bine zis nu se dădeau ... dacă nu înțelegeai ceva, rămâneai după curs și ți se explica.
- O generație care a stat la tablă și a scris cu mândrie în fața clasei.
- O generație care nu mergea cu automobilul la şcoală.
- O generație care scria în jurnalele sale, o generație de elevi care și-au făcut temele singuri, nu și-au sunat părinții.
- O generație ruşinată să stea pe scaun, în autobuz, lângă un adult în picioare.
- O generație care a râs mult și în linişte cu frații înainte de somn, ca să nu ştie părinții că sunt treji.
- O generație care crede în Dumnezeu, care a respectat mult părinții, profesorii sau vecinii.
- O generație care s-a jucat pe stradă și a băut apă de la fântână.
- O generație care a iubit binele, frumosul, adevărul și a fost mulțumită.
- Suntem o generație care, din păcate, nu se mai întoarce!
Autor: Mihaela Lindner
Mihaela Lindner
Un material aşa de frumos şi nici un comentariu (apropo de niciun). De fapt nu mai e ţara aceea, guvernelea acelea.
RăspundețiȘtergere