În Tg. Lăpuș de te duci,
Și în Dobric dacă ajungi,
Găsești pe Valeria Podină,
Ce face lucru de mână.
Adică pune război, dar și țese.
La fete faine și preotese,
Toate cusute de mână,
Că are bună, îndemână.
La război, la nevedit,
Nimeni n-ontrece, la împistrit,
Face flori care-s frumoase,
La poale, dar și la cămeșe.
Duminica au plecat,
La biserica din sat,
După care merg acasă,
Cu fetele stă la masă.
Iar după ce s-au hodinit,
Merg la horă, negreșit,
Că la școală este serbare,
Și joacă care de care.
Valeria, soțul și fetele,
Să bucure babele,
Care nu mai pot juca,
Stau pe bancă, s-or uita.
Și-or comenta care de care,
Ce poale și zadie are,
Impistrite ce să zici,
Cum se face, doar aici.
de Nelu Danci
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu