O pictură evadată dintr-un muzeu în căutarea autorului pierdut
Un car cu boi intră la noi în sat
și întrebă de domnul Grigorescu.
(Numai un prost se simte ofensat
Boii, sau carul, biciul, nu mai știu
cine-a vorbit, că moțăia jupînul.
N-am vrut să-i întristez și-am zis că-i viu
da-i dus pe cîmp ca să întoarcă fînul,
sau c-a plecat să-și cumpere culori
la Barbizon, un mic sătuc din Franța,
că pot să îl aștepte pînă-n zori,
de nu îi sperie cumva distanța.
„Nu ne mai sperie nimic demult,
șopti o voce geamănă cu carul,
nici criticii cei snobi, nici domnul cult
care confundă arta cu paharul,
am obosit de-atîția literați
ce cochetează doar cu nefirescu’
așa că v-am ruga să ne iertați
că ne-am întors la domnul Grigorescu.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu