Avocatul Gheorghe Piperea a comentat „eșecul răsunător” al recensământului de anul acesta, pentru care s-au cheltuit deja 80 de milioane de euro, din bani publici. Acesta avertizează că „urmează o avalanșă de procese”.
„Recensământul hibrid (online + față în față +
radio-șanț) s-a terminat ieri, 31 iulie, cu un eșec răsunător. Mai mult de 1,5
milioane de persoane din „ținta” de 19 milioane au rămas complet nerecenzați.
În București situația este cea mai ridicolă pentru INS și primării – peste 450
de mii de persoane (30% din populația de 1,8 milioane*) nu s-au recenzat.
Ca să îi iasă măsurătorile prognozate, INS va apela
acum la „date agregate”, adică la informații care sunt deja în sistem – la
evidența populației, la cadastru și la registrele agricole, la serviciile de
informații, la autoritatea electorală, la bănci etc. Să vedem cum se vor
respecta dispozițiile legale relative la protecția datelor cu caracter personal
(GDPR) – probabil că nu se vor respecta și vor ieși scandaluri administrative
și judiciare. Ceea ce, pentru un răutăcios justițiar ar trebuie să fie un motiv
de entuziasm. Numai că, în acest demers eșuat s-au cheltuit deja 80 de milioane
de euro, din bani publici.
Sarcastic, mai mult de două milioane de inși care
s-au „autorecenzat” au fost anunțați că au greșit operațiunea digitală (mă
întreb dacă au luat-o toți, de la capăt, cu recenzarea față în față sau,
dimpotrivă, au omis să o facă și au fost supuși riscului de amendă), câteva mii
de oameni au fost amendați și câteva milioane au fost amenințați cu amenda (că
nu prea avea frici populația), mii de inși au fost ținuți ore întregi la cozi,
la „centrele de recenzare” (cam la fel cum unii au stat la cozi la vakseenare
sau la testare în parcarea mall-ului). În plus, urmează o avalanșă de procese,
care vor mai alimenta un picuț rolul instanțelor, care este, desigur, foarte
aerisit.
O chestiunea extrem de gravă, nerezolvată de acest
recensământ eșuat, este cea a numărului real al populației și al votanților.
Suntem 19 milioane, din care 14-15 milioane de cetățeni cu drept de vot?
Rămânem pe calculele anterioare, utilizate de STS pentru a „corecta” rezultatul
votului? Avocatul Poporului spunea, într-un raport din 2021, că sunt nu mai
puțin de trei rânduri de astfel de cifre – unul, la INS, al doilea, la MAI, al
treilea, la AEP. De aici și paradoxul de a avea o populație de 19 milioane și
un număr aproape egal de alegători, deși copiii până la 18 ani (minim 3-4
milioane de persoane) nu au drept de vot. Dar, mă rog, poate nu mă pricep eu la
aritmetica ermetic-electorală.
Bun, câteva precizări, pentru a evita întrebări
repetitive:
(i) după expirarea ultimului termen al recensământului
nu se mai pot aplica legal amenzi pentru refuzul recenzării;
(ii) cei amendați deja pot face plângere la
judecătoria de domiciliu, în termen de 15 zile, care este suspensivă de
executare; motivația principală este caracterul neconstituțional al OUG nr.19/2020
(chestie pe care am explicat-o de mai multe ori aici), precum și neîncadrarea,
concretă, în ipoteza „refuzului” de recenzare (de exemplu, nu ai fost acasă, nu
ai deschis ușa, nu locuiești în imobilul vizitat de recenzor, nu te poți
deplasa, întrucât ești în străinătate), precum și pentru foarte multe chestiuni
de greșeli formale ale recenzorului ori ale organului care aplică amenda;
(iii) mai ales cei care s-au „autorecenzat” pot
acționa pe oricine și orice instituție în justiție sau pot reclama la autoritatea
națională pentru protecția datelor cu caracter personal pentru culegerea
ilegală sau pentru prelucrarea greșită/ilegitimă a acelor date; sunt foarte
mulți astfel de potențiali petenți/reclamanți care m-au contactat pentru
demersuri administrative/judiciare în acest sens, întrucât consideră că foarte
multe întrebări din formular erau ne-la-locul-lor sau pentru că și-ai văzut
online aceste dare, imediat ce le-au completat; responsabilitatea, inclusiv
patrimonială, e foarte mare – pot fi date amenzi sau despăgubiri de milioane de
euro;
(iv) cei interesați pot ataca în justiție procedura
sau formularul în sine de recenzare; unele întrebări au fost ridicole, altele
indecente (de ex., „ești persoană aflată în întreținerea altei persoane, care
nu îți este rudă”; „ce boli ai avut în noiembrie 2021”; „ce ai făcut/cu ce
te-ai tratat în perioada pandemiei” etc.);
(v) nu am fost recenzat, nici online, nici pe calea
normală, prin vizita acasă a recenzorului; pur și simplu, nu m-a căutat nimeni,
iar la cozi la recenzare cu mici și bere nu aveam intenția să mă așez, oricum.
Așa fiind, este cazul ca vinovații de eșec să
plătească – nu numai cu funcția, ci și cu averea.
*această cifră „oficială” este cu mult sub cea
reală, care depășește 3,5 milioane”, a scris avocatul Gheorghe Piperea pe
Facebook.
Sursa:
NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu