joi, 27 aprilie 2023

La mulți ani binecuvântați Gheorghe Pârja!

 


#EvenimentEditorial de ziua autorului: 𝑪𝒂𝒓𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝑽𝒂𝒍𝒆𝒂 𝑴𝒂̆𝒕𝒓𝒂̆𝒈𝒖𝒏𝒊𝒊. 𝑨𝒏𝒕𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒖𝒕𝒐𝒓 1996-2020 de 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐣𝐚 (n. 27 aprilie 1950, în acte 2 mai). La mulți ani!

Proiect editorial apărut sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Pe copertă: Aurel Dan, „Căsuța din Aspra”, 2007.
„Între timp, am scris și am publicat câteva cărți de poezie. Fiecare comentariu critic, despre volumele mele, era pentru mine o descoperire de sine. Tot timpul am crezut că nu am pus pe cântarul poeziei excesivul din mine. Am amintit câteva secvențe din devenirea mea întru poezie. Prin care am dobândit prieteni de viață lungă. Atât de necesari în lumea asta cu multe surprize. Ani de zile, așteptam toamna, să mă întâlnesc cu prietenii și poezia lor în satul de pe Mara. La fel se întâmplă și în acest an. La sfârșitul lunii septembrie, cuvintele limbii poetice vor fi o chemare la Desești. Am stat de vorbă cu nucul, din fața casei, provocator de poezie. A clipit din frunze. Iar eu am privit în oglinda prunciei mele și mi s-a arătat biblioteca din șură. De acolo a plecat totul.” (GHEORGHE PÂRJA)
„Îmbrac cămașa iernii doar acasă
Să mă ferească de viscol și ninsori
Întind în lume mari corturi de mătasă
Sub care frigul dăltuie viori
Peste omături sclipește ochi de lup
Ursita iernii înconjoară sate
Necunoscute drumuri de pământ se rup
Și trec în oameni tainice, curate
În poduri merele din nou se coc
Și se roșesc ferindu‑le înghețul
Pe ulița de piatră arde‑un foc
La care se‑ncălzește cântărețul
Îmi vine dor de ducă nesfârșit
Când pasărea de abur lucește în oglinzi
Și ajung acasă dor încremenit
În noaptea lungă din colinzi
Îmbrac cămașa iernii doar acasă
Pădurile mă urcă spre Gutâi
Pe unde‑aș fi cămașa mă apasă
Și mă întoarce‑n cântecul dintâi.”
(Cămașa de iarnă)
„Antologia pune alături de cititorul și comentatorul de poezie Gheorghe Pârja statura poetului cu același nume: atent la modulațiile clipei și visând durate prelungi, de o solemnitate caldă și «trăgănată» a rostirii, retras în singurătatea umbratecă de poartă maramureșeană, dar deschis, ca și ea, spre lume, numărând generos toate fețele luminoase ale prejmei, dar neiertător cu cele întunecate. «Averea dintre coperți» merită prefirată vers după vers.” (IRINA PETRAȘ)
„Pentru poezie nu există «târziu». Și chiar dacă aparențele cronologice mă contrazic, îmi place să cred că nici pentru poeți. Cu atât mai mult în cazul lui Gheorghe Pârja, a cărui poezie de factură dramatic-lirică, hrănită de tradițiile Maramureșului, dar și de sevele modernității, se situează dincolo de clipă, ca o mărturie lăuntrică despre ce este ființa poetului în orizontul istoriei.” (LAURENȚIU ULICI)
„Deși prin venele poemelor lui Gheorghe Pârja mai curge un șuvoi din sângele tradiționaliștilor, sunetul pur al modernității izbutește să înfrângă clișeul, tot astfel cum picătura de apă găurește piatra. În urma acestei tenacități sfredelitoare, numai bijuterii naturale: imagini somptuoase, cristaline, precum florile de mină. Poetul răscolește, în poemele sale, urmele strămoșilor, în care ghicim genealogia ființei în genere, caută întrupările arhetipale ale predecesorilor, proslăvind, în tonul unui imn decent, întreaga istorie văzută nu atât ca o avalanșă de evenimente, cât ca o surpare geologică a amintirilor.” (RADU G. ȚEPOSU)
Gheorghe Pârja s-a născut în 27 aprilie 1950 (în acte: 2 mai), în Desești (Maramureș). Absolvent al Liceului Pedagogic Sighetu Marmației (1970) și al Facultății de Ziaristică București (1978). Redactor-șef al ziarului „Graiul Maramureșului” Baia Mare, serie nouă. Redactor-șef al revistei Nord Literar (din 2018). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1999), vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (2004). Președinte al Reprezentanței Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Vicepreședinte al Convenției literare internaționale de la Lviv – Ucraina (2010).
Debut literar girat de prozatorul Alexandru Ivasiuc, în revista „Luceafărul” (1968). Colaborează la publicații culturale din țară și din străinătate. Debut editorial în volumul colectiv „Caietul debutanților” (Editura Albatros, București, 1977).
După debutul editorial din volumul colectiv, publică volumele: „În numele tatălui” (versuri, Editura Cartea Românească, București, 1996), „Sub podul lui Apollodor. Dialoguri cu Adam Puslojić despre Nichita Stănescu și alți poeți din lume” (Editura Du Style, București, 1998), „Dialoguri în Centrul Europei” (Editura Fundației Culturale Române, București; vol. I, 2000; vol. II, 2003), „Cartea din Valea Mătrăgunii” (versuri, Editura Echim, Sighetu Marmației, 2000), „Portret de grup cu Laurențiu Ulici” (evocări, amintiri; colaborare cu Echim Vancea și Ioana Petreuș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003), „Umbra noastră, cuvântul” – Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești 1979-2003, în colaborare cu Echim Vancea (Editura Echim, Sighetu Marmației, 2003), „Poemele Ieronimei” (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003), „Preludia solodkovo haosi/Preludiu la dulcele haos” (versuri, limba ucraineană, trad. Ștefan Tcaciuc, Editura Mustang, București, 2004), „Singurătate sonoră” (versuri, antologie de autor, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005), „Dialoguri cu ferestre spre Nord” (interviuri, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005), „Poeme din vremea lui Adam” (Editura Echim, Sighetu Marmației, 2007), „Călătoria îngerului prin Nord” (Editura Proema, Baia Mare, 2008), „Vânzarea umbrei/Árnyékvásár” (versuri, antologie româno-maghiară, Editura Proema, Baia Mare, 2011), „Livada cu prieteni și alte împrejurimi” (eseuri, Editura Proema, Baia Mare, 2011), „Lacrima Sfinxului” (versuri, Editura Proema, Baia Mare, 2014), „Ochii Basarabiei” (Biblioteca județeană „Petre Dulfu”, 2018), „Oglinzile Nordului” (Biblioteca județeană „Petre Dulfu”, 2019), „Seniorul lemnului” (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019), „Scrierea cerului” (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2020), „Cuvintele Nordului” (antologie, Editura Maestro Tip, 2021).
Este inclus în culegeri și antologii de poezie („Un sfert de veac de poezie”, de Vasile Muste, Editura Luceafărul, București, 1998; „Antologia poeților ardeleni contemporani”, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2004; „Antologija sucasnoji rumuns’koji poeziji/Antologia poeziei românești contemporane”, antologie și traduceri în limba ucraineană de Ștefan Tcaciuc, Editura Mustang, București, 2005, 2 vol.). Inclus în volumul „Punte între sentimente” (Antologie de poezie irakiano-română, Editura Proema, Baia Mare, 2012) și în volumul „Confluențe poetice” (Antologie de poezie kuweitiano-română, Editura Proema, Baia Mare, 2013).
I-au fost traduse poeme în limbile sârbă, ucraineană, engleză, arabă, maghiară și belarusă.
Distins cu premii naționale și internaționale pentru poezie și publicistică: Premiul revistei „Tribuna”, 1986; Premiul pentru poezie „Carpatica”, Ujgorod, 2008; Premiul pentru poezie la Lviv – Ucraina, 2010; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2012; Marele Premiu pentru Literatură și Titlul „Scriitorul anului” 2014, acordate de municipiul Baia Mare.
Despre cărțile sale au scris: Laurențiu Ulici, Radu G. Țeposu, Ioan Holban, Nicolae Breban, Gheorghe Grigurcu, Irina Petraș, Răzvan Voncu, Adam Puslojić, Horia Bădescu, Theodor Damian, M.N. Rusu, Valentin Hossu-Longin, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Dan-Silviu Boerescu, Victor Cubleșan, Nicolae Prelipceanu, Adriana Cean, Adrian Alui Gheorghe, Echim Vancea, Vasile Dragoș, Augustin Cozmuța, Ion M. Mihai, Gheorghe Glodeanu etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu