Mariana Bojan la Nord Literar

de Gheorghe Pârja

A apărut numărul dublu (iulie-august) al revistei de cultură Nord Literar. Cum v-am obișnuit, fiecare ediție are o personalitate care dă tonul lecturii și privirii. De data aceasta aleasa revistei este poeta, prozatoarea și pictorița Mariana Bojan, venită din armoniile poetice și plastice ale Clujului. Profilul liric și plastic al Marianei Bojan este bine conturat în interviul acordat de artistă universitarei Elena Abrudan, publicat în acest număr. Dialog din care reiese că Mariana Bojan este pictoriță și scriitoare, absolventă a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj și membră a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România.

Adeptă a picturii figurative, are o tematică variată, potrivit impulsurilor interioare și sensibilității sale artistice. Desenul ferm, culorile păstoase, sau mai difuze configurează un univers adeseori simbolic, cu tentă expresionistă și cu alunecări în fantastic, apreciază Elena Abrudan. Vă puteți convinge de asta deoarece acest număr este ilustrat cu lucrări ale Marianei Bojan. Dar să derulez sumarul revistei. Poemul lunii este semnat de poeta Elisabeta Kirchmajer-Donca. Criticul literar Irina Petraș continuă rubrica ei cu eseul despre călătorii și călătoriri. Eseistul Ion Papuc face un portret de citit universitarei Ana Olos, pornind de la recenta apariție editorială „La povești în căsuca de paie. Mihai Olos visând Orașul Sat Universal”.

Scrie domnul Papuc: „Prin niciun alt intelectual din Nord, noi, românii din partea asta de țară, nu am fost, vreme de decenii, prin nimeni altcineva, în așa măsură contemporani cu Europa, deci cu partea cea mai avansată a lumii, precum prin intermediul familiei Olos, Ana și Mihai.” Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu scrie despre ediția revăzută și adăugită a romanului „Povestirile lui Cesar Leofu”, de Gabriel Chifu. Criticul literar Delia Muntean are ca subiect volumul poetului Ioan Dragoș – „Acte adiționale la foaia de observație”, decantând din materia lirică dimensiuni inedite din intimitatea poemului. De la tăcerea întâlnirii poetului cu sine, la învățarea ieșirii din timp. Ioan Dragoș este un poet de rang valoric!

Daniela Sitar-Tăut descrie călătoria în Italia, alături de corul „Arhanghelii”, din Mireșu Mare. La rubrica Orfeu, poeme de Constantin Preda. În urmă cu câteva zile, poetul s-a săvârșit din viață. Alături, parodia lui Lucian Perța. Istoricul Ovidiu Pecican ne aduce în atenție vremea dinastiei Zapolya, comentând cartea lui Nagy Levente – „Reforma la români. Un fenomen de transfer cultural din secolele XVI-XVIII.” Gheorghe Pârja comentează subiecte de mare actualitate, pornind de la reviste și cărți de la Cernăuți. Profesorul Mircea Popa ne întoarce în timp, la adunarea Asociațiunii ASTRA, de la Baia Mare, din 1903. Gheorghe Glodeanu continuă comentariile asupra operei lui Paulo Coelho.

Dana Buzura-Gagniuc depune mărturii despre actualitatea culturală în care a fost implicată revista noastră. De la vernisajul expoziției artistului plastic Mircea Bochiș, la lansarea romanului Valeriei Bilț. Este reliefată bucuria înaltelor întâlniri, cum a fost aniversarea a 75 de ani de existență a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Relevant este microeseul despre Muzeul Autografelor, o privire spre sufletul scrisului. Un eseu scris de Gordiano Lupi despre vampirul de-a lungul secolelor. Criticul și prozatorul Constantin Cubleșan recuperează activitatea literară a lui Teofil Bugnariu, un gest de dreptate și firească neuitare.

O pagină de aniversări este dăruită criticului ieșean Ioan Holban, prins în aura valorii de Horia Bădescu și scriitorului Olimpiu Nușfelean, prins în cadrul prieteniei literare de Gheorghe Pârja. Colega noastră Raluca Hășmășan, cu fiecare cronică de carte, dă dovada unei intuiții sigure asupra volumelor comentate, cu un limbaj critic fluent și argumentat. Se conturează un critic literar de încredere. În acest număr dă proba acestor calități referindu-se la volumul „Cartea cărților copilăriei”, un volum gândit de Irina Petraș, o antologie despre vârsta întâlnirii cu primele cărți. Daniela Căprar scrie despre jocul de-a vacanța, de-a uitarea sau de-a fericirea.

Proza este ilustrată de talentul scriitorului Ștefan Jurcă, și el în armonii aniversare. Revista este deschisă și celor tineri. Ilustrăm acest program prin creațiile lui Vlad Cristian Croitoru, 17 ani, și Sara Iftodi, 12 ani. Clasica pagină de poezie este onorată de Marilena Apostu, Vasile Ionac și Ioan Vintilă Fințiș. Criticul de artă Daliana Bădescu se întreabă și răspunde, Dali în România? La rubrica traduceri este prezentă Maria Joao Cantinho, poetă din Lisabona.

Revista se află în unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Ne vedem în septembrie!