E greu la luptă să te iei cu viața
Și să-i arăți tu cât ești de voinic,
Ea poate într-o clipă să-ți ia ața
E greu să crezi că poți face de toate
Când timpul tău în timp s-a petrecut,
Și să mai crezi că totul se mai poate,
Și să iei viața iar de la-nceput.
Privești tăcut la cei ce-s în putere
Și te gândești: Cândva am fost ca ei,
Atunci în ochi se-adună o durere,
Ce curge-ncet peste obrajii tăi.
Ar fi frumos în zâmbet să străbatem
Acest final de drum pe-acest pământ,
Din calea morții toți să ne abatem
Și vieții să-i mai scriem jurământ,
Dar vine-o vreme când visezi la bine
Și vrei din nou un strop de tinerețe,
Nu poți decât în sufletul din tine,
S-alungi acea himeră, bătrânețe!
Autor: Aurelia Oancă
23.08.2024
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu