Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la modificările legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, stabilind că actul normativ este constituțional.
Decizia vine după mai multe amânări succesive ale pronunțării și în contextul unor dezbateri publice intense legate de reforma pensiilor speciale.
Potrivit anunțului oficial făcut la ora 12.28, Curtea Constituțională a României a respins obiecția ridicată de instanța supremă, validând astfel legea adoptată de Parlament privind modificarea regimului pensiilor magistraților.
Pronunțarea fusese amânată de cinci ori anterior, pe fondul unor dificultăți procedurale și al dezbaterilor interne din cadrul Curții. Printre motivele invocate s-a numărat și absența temporară a judecătorului constituțional Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, deși acesta a participat ulterior la ședința din 11 februarie, când decizia a fost din nou amânată.
Hotărârea CCR clarifică una dintre cele mai controversate reforme legislative din ultimii ani, aflată în centrul discuțiilor privind sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii și angajamentele asumate de România în raport cu partenerii europeni.
Anterior pronunțării, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că așteaptă o decizie definitivă a Curții în dosarul pensiilor speciale.
„Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului”, a scris acesta, miercuri, pe Facebook, exprimându-și convingerea că „în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”.
Pe 10 februarie, ÎCCJ solicitase CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a analiza compatibilitatea reformei pensiilor magistraților cu dreptul Uniunii Europene și cu jurisprudența europeană.
Instanța supremă arăta că este necesară verificarea conformității măsurilor naționale cu standardele europene privind independența justiției și statutul magistraților. O eventuală trimitere către CJUE ar fi putut prelungi soluționarea cauzei cu aproximativ doi ani, potrivit unor estimări publice făcute anterior de fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean.
Prin decizia adoptată miercuri, Curtea Constituțională a ales însă să se pronunțe direct pe fondul sesizării, fără a solicita un punct de vedere preliminar din partea instanței europene.
Amânările repetate ale pronunțării au generat reacții critice în spațiul public și politic, fiind invocat impactul asupra credibilității instituționale și asupra calendarului reformelor asumate de România. Tema pensiilor speciale a devenit una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social, pe fondul presiunilor bugetare și al diferențelor dintre pensiile de serviciu și cele din sistemul public.
Actul normativ validat de CCR introduce o serie de modificări importante în regimul pensiilor de serviciu:
stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii;
introducerea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani;
creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
atingerea treptată a vârstei standard de pensionare de 65 de ani;
introducerea etapizată a cerinței de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, legea stabilește un nivel de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, pensia netă este plafonată la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare.
Decizia CCR elimină, cel puțin la nivel constituțional, unul dintre principalele obstacole juridice în calea reformei pensiilor magistraților.
Rămâne însă de urmărit modul în care noile prevederi vor fi aplicate și eventualele reacții din sistemul judiciar, în condițiile în care dezbaterea privind pensiile speciale continuă să fie una dintre cele mai controversate teme ale agendei publice din România.
C.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu