SIE vrea sa resusciteze fosta Securitate

 

Ca pe vremea DSS?Proiectul de lege L 593/2025, care modifică cadrul de funcționare al Serviciului de Informații Externe (SIE), introduce o prevedere controversată: ofițerii instituției ar putea primi atribuții de cercetare penală în dosare care vizează proprii militari. Schimbarea deschide o breșă periculoasă în separarea atribuțiilor dintre serviciile de informații și organele judiciare. Posibilitatea ca un serviciu secret să își ancheteze penal proprii ofițeri ridică serioase întrebări despre controlul civil, transparență și riscul unei reveniri la practici de tristă amintire, care se apropie periculos de cele ale fostei Securități dinainte de 1989. Există deja tribunale și parchete militare competente pentru anchetarea ofițerilor și a personalului militar, astfel că o asemenea prevedere pare inutilă și excesivă. În plus, deschiderea acestei „cutii a Pandorei” ar putea, în viitor, să extindă cercetarea penală și asupra civililor, punând în pericol separația clară dintre servicii și justiție, titreaza Gazeta de Cluj.

SIE, mână liberă în anchete

Proiectul de lege L 593/2025 aduce o modificare semnificativă și controversată în organizarea Serviciului de Informații Externe (SIE). După articolul 22, se introduce un nou articol, 22¹, cu următorul cuprins:

„Art. 22¹ – (1) Ofițeri din cadrul Serviciului de Informații Externe pot fi desemnați, prin ordin al directorului Serviciului de Informații Externe, cu avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție obținut în prealabil, să îndeplinească, în conformitate cu art. 55 alin. (5) și (6) și art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, atribuții de cercetare penală, în calitate de organe de cercetare penală speciale, în dosarele penale în care sunt cercetate infracțiuni săvârșite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe.”

Prevederea permite ofițerilor SIE să ancheteze penal proprii colegi, în calitate de organe de cercetare penală speciale, deschizând astfel o posibilă cale către practici interne necontrolate, care amintesc de metodele fostei Securități. În loc să consolideze transparența, legea pare să lase uşa deschisă pentru un sistem paralel de anchetă, care poate aluneca ușor spre excese.

Motivele oficiale ale modificării

Inițiatorii proiectului de lege L 593/2025 – deputații Iulian Alexandru Muraru (PNL), Virgil Chirilă (PSD) și senatorii Felix Stroe (PSD), Sipos Sorin Gheorghe (USR), Chelaru Mircia (AUR) – susțin că modificarea este necesară pentru armonizarea cadrului legislativ național privind atribuțiile de cercetare penală ale ofițerilor SIE. Conform expunerii de motive, prevederile actuale ale Codului de procedură penală permit ca ofițerii desemnați să îndeplinească atribuții de organe de cercetare penală speciale, însă lipsa unei reglementări clare la nivel de lege primară face imposibilă constituirea unui corp de ofițeri SIE cu această calificare.

Expunerea de motive citează experiența parchetelor militare și exemplul Ministerului Apărării Naționale, unde o legislație similară, adoptată prin Legea 273/2023, reglementează procedura de desemnare și avizare a ofițerilor cu atribuții de cercetare penală. Conform inițiatorilor, completarea Legii 1/1998 cu aceste reguli ar permite SIE să desemneze și să avizeze ofițerii care să cerceteze infracțiuni săvârșite de cadrele sale militare, fără a afecta activitatea parchetelor militare.

“Din practica parchetelor militare a rezultat necesitatea efectuării demersurilor necesare armonizării cadrului legislativ național, care să permită reglementarea la nivel de legislație primară a unei proceduri de desemnare, respectiv avizare, a ofițerilor care au calitatea de organe de cercetare penală speciale, aşa cum se prevede spre exemplu pentru Ministerul Apărării Naționale în Legea 273/2023. Astfel, se propune reglementarea la nivelul legii de organizare şi funcționare a Serviciului de Informații Externe, a regulilor de desemnare/avizare a ofițerilor care urmează să îndeplinească atribuțiile de cercetare penală în dosarele penale în care sunt cercetate infracțiuni săvârşite de cadre militare încadrate în Serviciul de Informații Externe, în conformitate cu prevederile art. 55 şi 57 din Codul de procedură penală. Lipsa prevederilor legale sus-menţionate atrage imposibilitatea constituirii, pentru viitor, la nivelul Serviciului de Informații Externe, a unui corp de ofițeri care să îndeplinească atribuții de organe de cercetare penală speciale, aspect de natură a lipsi de eficienţă prevederile Codului de procedură penală şi a afecta, deopotrivă, activitatea parchetelor militare.”, portrivit Expunerii de Motive

Deși motivele oficiale invocă eficiența procedurală și claritatea juridică, această prevedere creează un precedent periculos: posibilitatea ca serviciul să-și ancheteze propriile cadre ar putea degenera într-un sistem paralel de anchetă, reminiscent al metodelor fostei Securități.

Drumul legii SIE, între consultări și adoptare fulger

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, înregistrată la Camera Deputaților ca Pl-x 247/2025 și la Senat ca L593/2025, a parcurs un traseu legislativ complex înainte de a ajunge în camera decizională. Proiectul a fost prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților pe 3 septembrie 2025 și înregistrat pentru dezbatere, însoțit de solicitări de puncte de vedere și fișe financiare de la Guvern, precum și de avize de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

În cursul lunii septembrie, proiectul a primit un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social, dar avizul Consiliului Legislativ a fost favorabil, iar pe 13 octombrie 2025 Consiliul Suprem de Apărare a Țării a emis o hotărâre favorabilă, pregătind terenul pentru continuarea procedurii. Proiectul a fost trimis pentru raport Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, cu termen de depunere a amendamentelor până la 9 octombrie și termen de depunere a raportului până la 21 octombrie 2025, fiind consultate și Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia parlamentară specială pentru controlul activității SIE.

În final, pe 10 decembrie 2025, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a depășirii termenului constituțional de 45 de zile, și înaintată Senatului, camera decizională.

C.L.