Am pornit înscrierile pentru februarie la cele 10 ore de întâlniri față în față cu mine (online sau fizic). Pe sistem de #PlatestiCatCreziCaFace. Îmi zici dacă te interesează și îți dau detalii. Noi, oamenii, ne dăm balene-n polonic pentru că, zicem noi, suntem ființele supreme pe această bucată de țărână cosmică numită Pământ. Și suntem superiori pentru că avem abilitatea de a ne imagina chestii. Și doar noi putem face asta. Ei bine, o serie de experiemente suprinzătoare prin concluzii tocmai ce au avut loc. Cu o maimuță. Care a dat semne că își poate imagina chestii. Mno... sursa Tot auzim că cine nu adoptă AI în tot ce face, o să și-o fure în viitorul prezent, ca să îi zic așa. Și există mult adevăr în zicerea asta. Doar că nu până la capăt. Cel puțin așa ne arată acest studiu. Care zice cam așa: dacă adopți prea mult AI la locul de muncă, rezultatele pot fi umpicuțelușor cam de speriat. Adică, pe scurt, folosind AI muncești mai mult în loc să muncești mai puțin. Așa ceva... Ireal, pur și simplu ireal... Tânăra din imagine s-a certat cu tatăl ei. Subiectul: Trump. Iar taică-su a împușcat-o. Mortal. Ireal, pur și simplu ireal... sursa |
Hai că s-au pus de-acord oamenii de știință. Și au decis: există 5 tipuri de oameni din punct de vedere al somnului. Adică 3 bufnițe și două păsări. Fiecare cu bune și (mai...) rele. Ia vezi tu de care ești... sursa Hai că și la Olimpiada asta de iarnă sunt probleme cu medaliile: se rup foarte ușor. O fi zgârcenia la material sau care-i faza? Că îți lasă așa un gust amar... sursa Există un Superbowl pentru... câini :)) Iar fotografiile cu ”jucătorii” sunt super-simpatice :)) Ca să vezi ce preocupări au unii: oameni de știință care au refăcut, artificial, mirosul mumiilor egiptene. Ca să simtă și nasul nostru cum miroseau :)) sursa Un chinezu și un Anfile intră într-un bar ăăăăă ăsta un podcast :)) Am discutat despre cum era lumea înainte de social media și despre cum este acum. Un fel de istorie a modului în care digitalul ne-a cam schimbat viața... |
Tehnologia modernă a ucis în noi sentimentul mirării. Nu brusc. Nu spectaculos. Ci lent, zilnic, cu notificări, cu scroll infinit, cu „încă un video”, cu „încă o postare”, cu „încă o știre”. Un fel de picătură chinezească (o formă teribilă de tortură în vechime). În lumea digitală, forma această de tortură este una parșivă. Pentru că nu realizăm că e tortură. Pentru că nu realizăm cum ne sapă la baza feng shuiului propriu și personal. Și ceea e mai rău este că nu realizăm că ne este foarte rău. Credem că așa trebuie să fie viața noastră și aia e. Nici nu realizăm că, de fapt, viața ar putea fi altfel, nu neapărat cea în care mare parte din ea este ”motorizată” de algoritmi. Așa începe articolul meu scris pentru revista Careers & Business. Tony Galeș, care este o super-simpatică, organizează Gânduri sub lupă - atelier de journaling. Pe 19 februarie 2026 de la ora 17.45, la OTOTO Station, strada Sfinții Voievozi 20-24, București. Ia uite din categoria utile: Ore de liniște la bloc: Cum poți fi sancționat pentru că-ți deranjezi vecinii. sursa Ai de capul meu... Pacienții cu cancer din România așteaptă peste 800 de zile pentru a avea acces real la terapii inovatoare, comparativ cu 578 de zile media Uniunii Europene și doar 128 de zile în Germania. Sursa: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). |
Ce platformă digitală alegem pentru marketing în 2026 și de ce. Că de toate nu avem bani… Despre asta o să discutăm pe 17 februarie, în webinarul gratuit, pe care îl organizez în colaborare cu cei de la Eventsmax. Romanian Business Leaders organizează marți, 17 februarie, la ora 09:30, o conferință de presă live dedicată radiografiei antreprenoriatului românesc, un studiu detaliat realizat în parteneriat cu Iancu Guda. Participare gratuită, dar necesită înregistrare. Salut cu mare drag reușita stimabilei Laura Sărdescu, o super-simpatică și foarte de treabă :) Neakaisa.ro, business online autohton cu obiecte sanitare și produse pentru amenajarea casei, a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 7,75 milioane euro, în creștere cu 7% față de 2024. Women Who Shift se întâmplă pe 8 martie. Este un eveniment-panel dedicat femeilor care simt că sunt într-un punct de schimbare profesională, amplificat de ritmul accelerat al transformărilor din jurul nostru, inclusiv impactul AI asupra muncii. COMMS • PR & Communication Summit se întâmplă pe 2 aprilie, la Hotel JW Marriott din Bucuresti. DevNight#2 - The Agentic Paradigm Shift se întâmplă pe 26 februarie la AFI Cotroceni. Uite niște date comparative din două studii marca Frappe Digital, efectuate în iulie 2023 și ianuarie 2026 pe eșantioane de 1118 respectiv 1072 persoane, reprezentativ pentru populația cu vârste între 18 și 65 de ani din mediul urban din România. sursa |
Iar m-am supărat pe Federația Română de Rugby. Faptul că România a pierdut cu Germania (ceea ce în rugby este o mare, mare rușine) nu este decât dovada consecventă că cei din federație nu mai au ce căuta acolo. Am și propus în articolul pe care l-am scris pentru R15.ro să se scrie ceva pe tricoul jucătorilor: ”Au mai dat și ei, am mai luat și noi”. Că fix asta se întâmplă de niște ani buni. Elevii din România, Suedia și Letonia sunt mai pregătiți ca niciodată să învețe muzică folosind tehnologie digitală, însă școlile nu reușesc încă să țină pasul cu ritmul lor. Așa zice un studiu realizat în cadrul proiectului Erasmus+ NEMT: New European Music Teachers. Nu e o surpriză concluzia legată de sistemul nostru de învățământ, desigur. Din fericire, există soluții alternative, cum este programul derulat de România de Asociația Star Education, Zoli Toth unul din inițiatori. Să le ținem pumnii, zic. Pe sistem de save the date, NOD - International Literary Rights Festival se pregătește pentru cea de-a doua ediție care va avea loc și anul acesta în ultimul weekend al lunii septembrie, la Brașov. Cam așa arată siturile dacice din Oltenia, identificate inclusiv cu imagini din satelit. sursa |
Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă, BOSC 2025 - o cercetare Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile - Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. În același timp, deși neîncrederea față de ONG-uri este și ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 și 2025, de la 14% la 27% . Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%). Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%). Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și a celor din regiunea Moldova. Tinerii se disting constant printr-o relație mai apropiată cu organizațiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populația de peste 60 de ani (36%) și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea. Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale. Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influențată de convingerea că acestea sunt indispensabile democrației și că suplinesc eșecurile statului, în timp ce teoriile conspiraționiste și percepțiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă. Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile au o influență pozitivă asupra calității vieții beneficiarilor direcți ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au nicio influență asupra propriei lor vieți. ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel național. Unul din trei dintre respondenți consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societății. Raportul integral |
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu