Evenimentele zilei de 13 septembrie

 Evenimente ale zilei 13 septembrie

533: 

În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.

1501: 

Michelangelo începe lucrul la statuia lui David.

1515: 

Bătălia de la Marignano, Italia. Armata franceză a provocat o grea înfrângere armatei cantoanelor elvețiene.

1541: 

După trei ani de exil Jean Calvin se întoarce la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.

1584: 

În Spania se finalizează El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale.

1598: 

Filip al III-lea devine rege al Spaniei după moartea tatălui său, Filip al II-lea al Spaniei.

1724: 

Sfințirea Mănăstirii Văcărești, ctitorie a familiei Mavrocordat - cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani;

Ca urmare a activității de „sistematizare teritorială urbană și rurală” inițiată în 1974, prin Legea nr. 58, în decembrie 1984, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost dărâmat.

1745: 

A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei” – prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.

1745: 

Francisc I devine împărat al Sfântului Imperiu Roman.

1759: 

În Războiul de Șapte Ani, o armată britanică a învins una franceză în bătălia de la Câmpul lui Abraham, lângă Quebec City.

1788: 

Orașul New York devine prima capitală a Statelor Unite.

1791: 

Regele Ludovic al XVI-lea al Franței acceptă noua constituție.

1848: 

O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane în bătălia din Dealul Spirii.

1850: 

Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistențiiu săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.

1902: 

Intră în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 5 martie 1902.

1913: 

Moare Aurel Vlaicu în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său, Vlaicu II.

1917: 

Stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Japonia. Regele Ferdinand I al României semnează decretul de numire a lui Nicolae Xenopol ca ministru plenipotențiar la Tokyo.

1917: 

La Fatima în Portugalia se consemnează o apariție a Fecioarei Maria.

1922: 

La Al'Aziziyah, în Libia se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.

1939: 

Al Doilea Război Mondial: Canada intră în război.

1940: 

Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.

1968: 

Albania părăsește Pactul de la Varșovia.

1987: 

Accidentul de la Goiânia, Brazilia:

Un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din Goiânia, Brazilia; în următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, părți ale orașului sunt contaminate.

1993: 

După mai multe runde de negocieri desfășurate în secret în Norvegia, primul ministru al Israelului, Itzhak Rabin și liderul OEP Yasser Arafat au semnat acordurile de la Oslo.

1994: 

Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.

1997: 

Alegeri municipale organizate de OSCE. Aceste alegeri încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din Bosnia și Herțegovina, după alegerile generale din 14 septembrie 1996.

Celebrări 13 septembrie

1952: 

A fost născut Andrei Zanca.

1930: 

A fost născut Mihail Garaz.

1874: 

A fost născut Eugen Herovanu.

1863: 

A fost născut Arthur Henderson.

1830: 

A fost născut Marie von Ebner-Eschenbach.

1940: 

A fost născut Oscar Arias Sanchez.

1952: 

A fost născut Augustin Pop.

1899: 

A fost născut Corneliu Zelea Codreanu - FOTO.

Comemorări 13 septembrie

2009: 

A murit Mihai Leoveanu.

1592: 

A murit Michel Montaigne.

1872: 

A murit Ludwig Feuerbach.

1963: 

A murit Eduardo Barrios.

1928: 

A murit Italo Svevo.

Sursa: Wikipedia

Aforismul deşteptării noastre

Semnificaţii istorice pentru 24 iunie

1400 - S-a născut Johann Gutenberg, inventatorul tiparului cu litere mobile din metal (m. 3 februarie 1468

1793 - A fost adoptată prima Constituţie republicană a Franţei.

1862 - S-a format un guvern condus de Nicolae Kretzulescu.

1901 - La Paris, a avut loc prima expoziţie de pictură a lui Pablo Picasso.

1918 - A fost inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montreal şi Toronto.

1926 - S-a inaugurat prima linie aeriană civilă, pe ruta Bucureşti-Galaţi.

1927 - A luat naştere Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea căpitanului Corneliu Zelea Codreanu.

1941 - Ruperea relaţiilor dintre România şi U.R.S.S.

1947 - Guvernul Statelor Unite ale Americii a trimis guvernului Petru Groza o notă în care îşi exprima îngrijorarea faţăde "arestarea arbitrară fără mandat de arestare sau acuzare a sute de membri ai opoziţiei, cât şi a altora care nu fac parte din partidele opoziţioniste".

1994 - Rusia şi Uniunea Europeană au încheiat Acordul de parteneriat şi cooperare.

1996 - Consiliul General Local al municipiului Bucureşti i-a ales pe cei patru viceprimari ai Capitalei. Trei dintre aceştia, respectiv Viorel Lis, Paul Radu Popovăţ şi Alexandru Malliu, reprezentau Convenţia Democratică (CDR). Al patrulea viceprimar, Anton Vătăşescu, reprezenta USD.

1998 - Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) a aprobat, la propunerea delegaţiei române, înfiinţarea unei burse regionale de mărfuri pentru cereale şi petrol în zona liberă Constanţa.

1998 - Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială.

1999 - A fost deschis primul Centru de informare al Comisiei Europene în România.

2002 - A murit Pierre Werner. A fost iniţiator al Integrării Monetare Europene şi autor al "Planului Werner", concretizat în introducerea monedei EURO. (n. decembrie 1913)

2007 - Gordon Brown a fost desemnal oficial noul lider al Partidului Laburist din Marea Britanie.

                                                                                                 I.I.D.

114 de la naşterea lui Corneliu Codreanu, întemeietorul celei mai mari mişcări naţionaliste din România interbelică

Astăzi de împlinesc 114 ani de la naşterea “Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu, întemeietorul şi liderul Legiunii Arhanghelul Mihail, cea mai puternică mişcare revoluţionară de renaştere naţională şi spirituală care a existat vreodată în România. 39 de ani mai târziu, în data de 30 noiembrie 1938, în noaptea Sfântului Andrei, acesta murea sugrumat mişeleşte de jandarmi, din ordinul criminal al regelui trădător Carol al II-lea. Chiar şi după moarte, a continuat să insufle teamă în rândul duşmanilor creştinismului şi naţionalismului, devenind un exemplu pentru noi şi noi generaţii de patrioţi români şi europeni.

Scurte repere biografice

Codreanu s-a născut în 13 septembrie 1899 la Huşi, fiind cel mai mare dintre cei şapte fii ai profesorului Ion Zelea Codreanu (în trei rânduri deputat, provenind dintr-o străveche familie de pădurari). Între 1912-1916 a studiat la Liceul Militar de la Mănăstirea “Dealul”.

În acelaşi an 1916, îşi urmează tatăl pe font. Ulterior, între anii 1916-1919, continuă studiile militare la Şcoala Militară de Infanterie Botoşani. Anume în acea perioadă, a învăţat să iubească tranşeea şi să urască salonul, primind o educaţie militară care l-a marcat în mod benefic, întreaga viaţă. Urmează apoi Facultatea de Drept din Iaşi.

În 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie anticomunistă militantă, condusă de muncitorul Constantin Pancu şi promotoare a socialismului naţional-creştin. Dejoacă cu mult curaj, în 1920, două acţiuni comuniste la Regia din Iaşi şi la Atelierele CFR Nicolina. Se opune cu succes deschiderii anului universitar fără serviciu religios. Este ales preşedinte al Societăţii Studenţilor la Drept. La 10 mai 1922, înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini.

În toamna lui 1922 pleacă sa studieze la Berlin şi Jena, dar se întoarce în iarnă pentru a participa la marile mişcari studenţeşti din decembrie 1922. Punctul principal al revendicărilor tinerilor români îl reprezenta “numerus clausus”, adică limitarea numărului de locuri alocate evreilor în universităţi la procentul pe care aceştia îl aveau în populaţia românească.

Împreună cu profesorul A.C.Cuza, fondează în 1923, Liga Apărării Naţional Creştine (LANC) şi alege svastica drept simbol al noi mişcări, cu 10 ani înainte de venirea la putere în Germania a naţional-socialiştilor conduşi de Adolf Hitler.

Organizează în acelaşi an, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Leonida Bardac şi Tudose Popescu un complot împotriva bancherilor evrei şi a capilor corupţiei din lumea politică românească. Complotul este trădat de clujeanul Vernichescu. Este eliberat şi considerat nevinovat de justiţie.

În 1924 îl împuscă în legitimă apărare pe prefectul de poliţie Manciu din Iaşi, acuzat de abuzuri inimaginabile împotriva elevilor de liceu şi studenţilor naţionalişti. Este achitat un an mai târziu la Turnu Severin.

Întemeiază la 24 iunie 1927, împreuna cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, Legiunea Arhanghelul Mihail.

În 1930 organizează două ample marşuri în Basarabia, cu scopul de a potoli agitaţiile comuniste. Se constituie organizaţia de tineret Garda de Fier, la care aderă nu numai legionari. Este dizolvată de trei ori fără temei între 1931 şi 1933.

Este ales deputat de Neamţ în 1931 iar în 1935 organizează Comerţul Legionar, o formă unică de strângere de fonduri pentru Mişcare şi în acelaşi timp o alternativă paralelă la materialismul capitalist burghez.

Întemeiază de asemenea partidul Totul pentru Ţară, ca expresie politică a Mişcării Legionare.

Este arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 pentru ultragierea într-o scrisoare publică a lui Nicolae Iorga, catalogat drept un “necinstit sufleteşte” deoarece după ce o perioadă a susţinut avântul tinerilor patrioţi români, istoricul le-a întors spatele pentru a intra în graţiile regelui Carol. Este condamnat la şase luni detenţie. În luna mai i se intentează încă un proces şi este condamnat la zece ani de muncă silnică.

În noaptea de 29-30 Noiembrie 1938 este asasinat de jandarmi împreună cu alţi fruntaşi legionari, Nicadorii şi Decemvirii, în timp de erau transportaţi către Jilava.

Ca urmare a instaurării Statului Naţional Legionar în septembrie 1940, trupul Căpitanului este deshumat şi reîngropat creştineşte la Casa Verde din Bucureşti, sediul central al Mişcării.

Mormântul a fost distrus de regimul comunist şi astăzi nu se cunoaşte care este locul de veci al aceluia care a marcat generaţia interbelică şi nu numai prin exemplul său de sacrificiu, dăruire, trăire ortodoxă, iubire de tot ce e românesc şi dârzenie ieşită din comun.

Sursa: FrontPress.ro