Cântec, joc şi voie bună la Rona de Jos la cea de-a VIII ediţie a Întâlnirii fiilor satului

La sfârşit de august, când frunzele îngălbenesc în Maramureşul Voievodal a avut loc sărbătoarea „Întâlnirea fiilor satului”, ediţia a VIII-a cu cetăţenii născuţi în Rona de Jos, dar plecaţi  în cele patru zări ale lumii.

După slujba religioasă, la ora 12,30 aşa cum se specifica şi în invitaţia primită de la primarul Ion Herbil a avut loc deschiderea oficială a manifestării. Pe scenă au luat loc şi au ţinut scurte discursuri: primarul-gazdă Ion Herbil, senatorul Liviu Titus Paşca, deputatul Gheorghe Şimon, Vasile Liviu Tămaş, primarul comunei Budeşti, Ştefan Gavriluţi, primarul comunei Leordina, jurnalistul şi colegul Florentin Năsui, ş.a.

În jurul orelor 14,oo a urmat Festivalul  folcloric „Cântec, Joc şi Voie Bună peValea Ronişoarei”, cu recitaluri folclorice deosebite care au fost răsplătite prin aplauze şi multe rechemări la scenă a artiştilor: Anamaria Cardoş, Ionuţ Bledea, Florica Tomoioagă, Florin Gherman, Cosmin Marta, Nelu şi Cosmina Cucură, Bianca Rişco din Bihor, cu rădăcini în Rona de Jos, care la 11 ani se dovedeşte a fi o reală speranţă a folclorului românesc, Claudia Şofron din Sighetu Marmaţiei, Mădălina Tivadar, maeştri Sorin Rad la acordeon şi Teofil Rad la vioară, Ansamblul de dansuri „Săpânţeana” din Săpânţa şi formaţia condusă de un preferat instrumentist al locului, profesorul Stângaciu. L-am lăsat special la urmă pe inegalabilul taragotist Dumitru Dobrican care prin talent artistic, virtuozitate, autenticitate, repertoriul bine ales,   inclusiv cântece patriotice, a încins atmosfera cu câteva grade Celsius mai mult decât arăta termometrul afară!

Spre seară mai tinerii din Rona de Jos s-au petrecut cu muzică uşoară şi absolut toţi au remarcat strădania primarului Ion Herbil, al Consiliului local şi a Bisericii ortodoxe în ale oferi hrană spirituală, distracţie şi un prilej de a se revedea băştinaşii cu cei plecaţi cu treabă în alte zone ale României sau pe alte continente la un pahar de vorbă sau în faţa unei tăvi cu sarmale sau alte produse culinare tradi'ionale româneşti!

Numărul mare de participanţi de pe Valea Ronişoarei ne spune că scopul a fost atins. Cortina a fost trasă, aşteptăm ediţia a IX-a!
Momentul culminant pentru toţi participanţii şi invitaţii ronenilor a fost atunci când primarul Herbil i-a întâmpinat pe INVITAŢI cu călăreţi, de parcă erau oştenii lui Dragoş-Vodă şi a lui Bogdan!!!

                                                                                      Gavrilă Bilaşcu

Bal caritabil la Groşii Băii

Fotografia zilei

Luni, 24 iunie 2013 sunteţi invitaţi la „Danţul la şură”la Groşi !

 Iubitorii de folclor adevărat sunteţi invitaţi, cu mic, cu mare la o nouă provocare numită "Danţ la şură ", în data de 24 iunie 2013 începând cu ora 16,oo când căldura soarelui de vară se mai domoleşte!

     Locaţia va fi ca de fiecare dată la Groşii Băii în curtea familiei Dumitru Dobrican, marele taragotist al Maramureşului  ...

      Condiţia participării?! Participanţii şi invitaţii speciali sunt primiţi doar în... costume populare !!!

                                                             G.D.L.

LA MULŢI ANI MAESTRE DUMITRU DOBRICAN!

Festivalul folcloric „Dansul la şură”Groşi a ajuns la ediţia a V-a!

 Casa şi curtea cunoscutului taragotist al Ansamblului Naţional „Transilvania”Maramureş, Dumitru Dobrican din Groşii Băii va fi, şi în acest an, gazda Festivalului folcloric „Dansul la şură”, ajuns la cea de-a V-a ediţie. Marea sărbătoare cu dublă semnificaţie, deoarece maestru Dobrican împlineşte un număr însemnat de ani de când ne încântă pe scenele ţării şi în lume, se va desfăşura a doua zi de Rusalii, luni, 4 iunie, de la ora 14,30.

   Sărbătoarea va debuta cu o paradă a portului popular. Alaiul va porni de la sediul Primăriei Groşi şi va staţiona la casa familiei Dobrican.

  O condiţie de bază, la fel ca în ceilalţi ani a participării la această manifestare este purtarea obligatorie a costumului popular de către toţi cei care vor lua parte la sărbătoare.

   Vor aduce buna dispoziţie în ograda taragotistului Dumitru Dobrican: „Jucăuşii” de la Cupşeni, Ansamblul „Tradiţii Lăpuşene” de la Târgu Lăpuş, Ansamblul „Tulnicul” din Baia Mare, Ansamblul „Doruleţul” din Baia Mare, Ansamblul de la Dumbrăviţa şi Ansamblul „Am fost ş-om fi” de la Ieud.

   Oaspeţi de onoare vor fi cunoscuţii interpreţi: Lavinia Goste, Radu Ciordaş, Titus Perşe, Anamaria Cardoş şi bineînţeles Marin Sorin Rad. Nu vor lipsi din decor nici „Dănţăuşii din Groşi”, care vor avea grijă ca toată lumea să se simtă bine la această mare sărbătoare de suflet a groşenilor. Succes deplin maestre Dumitru DOBRICAN!

                                                                            Gelu DRAGOŞ

Dansul Primăverii şi-a făcut apariţia cu un soare muzical

 Într-o Casă de Cultură a Sindicatelor cu o arhitectură realizată de constructorii vremii a Maramureşului de nota zece, care arată valoarea înaintaşilor, (dar care arată azi ca fiind a nimănui, atât privind-o din exterior cât şi din interior datorită frigului din sală), a avut loc cea de-a IV-a ediţie a spectacolului muzical „Dansul primăverii - Primăvara cântecelor” în organizarea (cu lux de detalii şi profesionalism) doamnei director Iuliana Dăncuş, a Consiliului Local Baia Mare şi a Consiliului Judeţean Maramureş.

         Prezentatorul spectacolului, doamna Marilena Chiorean Florescu, într-o ţinută de scenă pe care ar fi invidiat-o şi creatorul de modă Cătălin Botezatu, a fost de nota unsprezece în a-i prezenta pe soliştii care au evoluat pe scena băimăreană şi datorită faptului că dânsa (fiind realizatoare de emisiuni folclorice) le cunoaştea valoarea incontestabilă şi impactul pe care o să-l aibă asupra noastră.

         Într-o sală plină, pe scenă, a urcat valoroasa şi frumoasa liceeancă Anuţa Iuga, ( Marele premiu la Festivalul Naţional din Cicârlău), care a precedat obiceiul agrar „Tânjaua de pe Mara”, unde corpul de balet în regia domnului Emil Miheţ a demonstrat că este „în formă”, adică fac foarte multe repetiţii până le iese, aşa cum le place acestor adevăraţi profesionişti ai scenei, instruiţi zilnic de una de-a lor, în persoana doamnei Iuliana Dăncuş.

        Foarte multe aplauze au primit trei cântăreţi din generaţia tânără, Diana Cârlig, Ionuţ Sima şi Ioana Pricop, fiecare în parte, cu realizări profesionale demne şi aupra cărora voi reveni curând.

        M-au bucurat aplauzele primite de către maestrul Dumitru Dobrican din Groşii Băii, care iată, face 45 de ani de carieră artistică şi este iubit de o ţară întreagă, atât prin îndemânarea cu care mânuieşte clapele taragotul, dar şi prin originalitatea repertoriului şi omeniei care îl caracterizează de la început şi până în ziua de azi când este un monstru sacru al muzicii instrumentale populare de suflat din Ardeal.

        Ansamblul Naţional Transilvania şi-a demonstrat renumele punând în scenă „Dragobetele” (mulţumim doamnei Delia Suiogan şi aceluiaşi Emil Miheţ) şi managerului Iuliana Dăncuş care a invitat două cântăreţe (are mână bună şi fler!) care au fost aplaudate la scenă deschisă pentru prima dată fiind în Baia Mare, adică arădeanca Paula Paşca şi Nicoleta Beca din Cib, judeţul Alba.

          Din nou ne impresionează Năstăcuţa Iuga. De data asta o iubesc mai mult pentru că alături de ea, în afară de soţul şi cumnatul ei, Doamnei muzicii din Săliştea de Sus au stat alături taragotistul Ovidiu Cosma şi prietenul meu pe viaţă, maestrul Dan Daniel, cunoştinţa familiei prietene Horvath din Italia. Repertoriul autentic,original,  bogat în sensuri, solista Năstăcuţa Iuga, altruistă ca de fiecare dată, a făcut în aşa fel încât vioara lui Dan Daniel „era să ia foc” iar emoţiile dumneaiei ne-au prins bine tuturor. Florile şi aplauzele confirmă spusele mele.

           Poate că este momentul să amintim faptul că oraşul Cluj Napoca este „Capitala Ardealului” şi în ceea ce priveşte folclorul românesc şi succesul „actorilor ei”se datorează şi unui  Dumitru Fărcaş, Ion Bocşa, Grigore Leşe, Sergiu Vitalian Vaida... şi Ovidiu Barteş, care sunt personalităţile actuale ale muzicii populare 2012. Dacă n-a existat o singură notă falsă în întreg spectacolul  orchestrei, asta se datorează şi maestrului Barteş care îşi pregăteşte cu minuţiozitate şi zile întregi de repetiţii istovitoare orice intrare pe scenă, cum s-a întâmplat şi astăzi 25 martie 2012 la Baia Mare.

           Cântăreaţa Ileana Bumbar a fost din nou Ileana Bumbar, adică: voce, mişcare scenică, repertoriu, frumuseţe, valoare. Astăzi i-a crescut valoarea în faţa exigentului public băimărean rasfăţat de-a lungul vremii de:  Fraţii Petreuş, Titiana Mihali, Nicu Moldovan, Victor Negrea, Angela Buciu, Nicolae Sabău, prin interpretarea unei melodii olteneşti la care un spectator din rândul 16 a spus: „Dumnezeule, ce bine cântă, dacă n-o cunoşteam ziceam că-i Elena Turcu sau Maria Ciobanu!”.    

         Maestrul Titus Perşe la intrarea în scenă a fost aplaudat pentru că Domnia sa a intrat în sufletele noastre atât prin interpretarea ireproşabilă cât şi prin faptul că noi, publicul spectator l-am asimilat ca fiind „de-al nostru”. Ne înveseleşte mereu. El simte că suntem al lui şi dumnealui este al nostru. Aplauzele le merităm deopotrivă! Maestre cum te menţii la fel de proaspăt ca la 30 de ani?!

        Am să revin la maestrul Gheorghe Zamfir. Dacă am avut o nebunie, aceasta a început la inocenţa vieţii mele, adică la 5 ani, când mi-am dorit un acordeon ascultându-l pe „Lica Brozii” din Lucăceşti cântând, dar mi-a trecut mult mai târziu, pe la vreo 20 de ani când mi-am dorit un nai,vrăjit fiind de Gheorghe Zamfir. Şi mi-am cumpărat un nai. Nai, adică instrumentul de suflat- minune pe care l-am cumpărat de la Magazinul universal „Maramureşul”, (pe vremea aceea acolo erau produse de calitate şi ceea ce este demn de semnalat,  costau cam un „sfert” din salariu de atunci a unui muncitor cu I bază!), şi mi-am îndeplinit dorinţa numai că   la modul dumnezeiesc în a cânta a maestrului Zamfir la nai, m-am împăcat cu condiţia mea de fan „Gheorghe Zamfir” şi azi am fost bucuros să-l văd „live” şi să-l ascult pe unul dintre marii muzicienii a acestui secol datorită acestei doamne neastâmpărate numită Iuliana Dăncuş.

          Mulţumim Iuliana Dăncuş, mulţumim orchestrei Ansamblului Naţional Transilvania, Consiliului Judeţean Maramureş şi Primăriei Băii Mari pentru GHEORGHE ZAMFIR dar le reamintim că au datoria (oficialităţile) să facă o Casă de cultură a Băii Mari aşa cum arată, de exemplu „vecina”,  Biblioteca Judeţeană „ Petre Dulfu” Baia Mare.

Mulţumim primăvară că vii cu Ansamblul TRANSIVANIA de patru ani încoace! Cred că aici, tu, primăvara lumii te simţi cel mai bine!

         La capitolul monden, (propus de soţia mea Ana) vreau să zic că şi-au adus soţiile din dragoste, în cunoştinţă de cauză, la acest regal folcloric, printre alţii personalităţile judeţului cu care m-am salutat: dl. consilierul judeţean şi director al Bibliotecii judeţene, dr. Teodor Ardelean; dl. ex-senator Ioan Corondan; dl. col. M.I. (r) Mihai Ciocotişan;  col. Ioan Pop, şeful I.S.U.; comisar –şef  Ionel Todoran, şeful Poliţiei municipiului; dl. Nicolae Boitor, directorul Direcției de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului; ing. Romulus Dragoş, şef serviciu Drusal Construct;  prof. Andrei Dragoş, dirijorul Corului bărbătesc din Finteuşul Mare, Florin Hosu, lider sindicat judeţean şi alţii care nu au dorit să le scriu numele fiind şi ...Postul Paştelui.

        A fost un spectacol în care totul a fost de nota nouă plus spre zece. (- F.B.) Dacă aş reproşa personal ceva ar fi lipsa a câtorva grade în plus în sală, (oricum la ora 16,oo erau mai multe grade afară decât în sala domnului Cobârzan)  şi lumea ar fi ştiut cum  să se „echipeze”,dar asta nu ţine de organizatori sau interpreţi. Dacă ar fi să reproşez direct organizatorilor spectacolului este lipsa a cel puţin cinci – şapte locuri pentru presa locală ( ca instituţii vorbesc). Este o ignoranţă pe care eu nu pot să o trec cu vederea. Pentru că doamnelor şi domnilor, nu presa locală face în aşa fel ca lumea să afle că un eveniment  de acest gen este de nivel naţional ?! Nu noi vă îndemnăm să veniţi la un astfel de spectacol unic?  Nu la noi apelaţi când organizaţi asfel de manifestări de ţinută? Mai gandiţi-vă dragi organizatori!!!Nu vrem locuri privilegiate, nu vrem favoruri şi invitaţii pentru neamuri sau...soacre,  ci vrem şi dorim respect. Un respect reciproc!

                                                                              Gelu DRAGOŞ