Nu vor mai putea fi profesori persoanele condamnate penal

 Persoanele care au condamnari penale nu vor mai putea fi profesori, prevede un proiect de lege inregistrat la Camera Deputatilor pentru dezbatere.

"Nu pot ocupa o functie didactica, didactica auxiliara sau o functie de conducere, de indrumare si de control persoanele condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarșite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii.

 Nu pot ocupa o functie didactica, didactica auxiliara sau de cercetare persoanele: condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii Educatiei.

 In expunerea de motive este prezentat faptul ca  profesorii condamnati penal nu mai au legitimitatea sa mai formeze elevii și studentii, in contextul in care “ei inșiși s-au indepartat prin comportamentele lor, de la acele valori esentiale intr-o societate”.

EXPUNERE DE MOTIVE

 Sistemul de invatamant din Romania se fundamenteaza pe o serie de valori si principii care caracterizeaza actul educational. Art. 2 din Legea educatiei nationale 1/2011 face referire la  dezideratele școlii romanești reprezentate de formarea infrastructurii mentale a societatii romanesti, dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, formarea personalitatii autonome, asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personala. Este fara echivoc ca functia formativa reprezinta un element de esenta sistemului de invatamant. Aceasta functie formativa se realizeaza prin intermediul cadrelor didactice care au rolul de a forma tinerele generatii in spiritul valorilor fundamentale ale societatii romanesti. Or, insușirea valorilor de catre tineri presupune, in primul rand, ca profesorii sa dea un exemplu de buna-practica in ceea ce priveste practicarea acelor valori. in momentul in care un cadru didactic incalca o valoare ocrotita de lege, este de la sine inteles ca mesajul pe care acesta il transmite elevului sau studentului se indeparteaza de la dezideratele sistemului de invatamant. Din aceasta perspectiva, prezenta initiativa legislativa vine in sprijinul ocrotirii valorilor invatamantului romanesc, prin sanctionarea comportamentelor cadrelor didactice care incalca normele de conduita din materie penala, adica acele norme care incrimineaza cele mai grave fapte  care aduc atingere societatii.

 TEMEI CONSTITUTIONAL ȘI JURIDIC

 Oportunitatea acestei masuri legislative este un drept exclusiv al Legiuitorului care, in conformitate cu Decizia 304/2017 a Curtii Constitutionale, este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii cu caracter general — lipsa oricarei condamnari penale, (...), si instituirea unei interdictii speciale, circumscrisa unei sfere limitate de condamnari penale pe criterii precum natura infractiunilor savarșite, latura subiectiva, pedeapsa aplicata etc”.

 Sistemul de invatamant, fiind un spatiu al formarii generatiilor tinere, trebuie protejat, prin limitarea accesului cadrelor didactice care au fost condamnate penal definitiv la pedepse.

 SITUATIA DE FAPT. MOTIVELE CARE JUSTIFICA OPORTUNITATEA PREZENTEI MASURI LEGISLATIVE

 In Romania, apar periodic in spatiul public informatii cu privire la acte de violenta sau comportamente abuzive ale anumitor cadre didactice fata de elevi/studenti. Totodata, in presa au fost prezentate situatii in care cadre didactice universitare care au suferit condamnari penale cu privire la infractiuni savarșite cu intentie au continuat sa predea in comunitatile academice.

Cu titlu de exemplu, in judetul Bistrita-Nasaud, la inceputul anului scolar 2019-2020, au aparut in spatiul public informatii cu privire la cazul unui cadru didactic care, in ciuda multiplelor condamnari penale sufente, a continuat sa recidiveze, lovind și agresand elevii. Profesorul de educatie fizica si sport la scoala gimnaziala „Enea Grapini” din comuna Șant, judetul Bistrita-Nasaud a comis infractiunea de purtare abuziva fata de elevii unitatii școlare, punandu-le in pericol integritatea fizica si psihica. Comportamentul abuziv este evidentiat si de antecedentele de natura penala savarșite cu intentie inca din anul 2015. Mai mult, la momentul de fata, același profesor este cercetat intr-un nou dosar de pe rolul Judecatoriei Nasaud pentru comiterea aceleiasi fapte penale.

In septembrie 2019, 13 cadre didactice ale Liceului Tehnologic „loan lonescu de la Brad” din judetul Neamt au fost condamnate penal in prima instanta pentru savarșirea infractiunii pentru fals intelectual in inscrisuri oficiale, dupa ce au falsificat cataloagele pentru a-si pastra catedra.

Tot cu titlu de exemplu, in invatamantul superior, doar in anul 2019, au aparut situatii dificil de rezolvat atat la Universitatea din București, cat și la Universitatea Ovidius din Constanta cu privire la situatia unor cadre didactice condamnate penal la pedepse privative de libertate cu suspendarea executarii pedepsei, pentru infractiuni savarsite cu intentie.

Intrebarea care se pune inevitabil este: Care mai este legitimitatea acestor persoane sa mai formeze elevii și studentii in contextul in care, ei inșiși, s-au indepartat prin comportamentele lor de la acele valori esentiale intr-o societate?

 EXPLICATII DE ORDIN JURIDIC CU PRIVIRE LA FORMA ALEASA DE REGLEMENTARE,PRIN RAPORTARE LA LEGISLATIA DIN MATERIA PENALA 

Interdictia propusa pin prezenta initiativa legislativa tine cont de jurisprudenta Curtii Constitutionale in ceea ce priveste oportunitatea unei astfel de masuri, precum si de reglementarile de drept comun in materie penala”. Astfel, prin Decizia 304 din 4 mai 2017, Curtea Constitutionala a retinut ca „ori de cate ori apreciaza oportun, in functie de materia normata, legiuitorul poate conferi condamnarii penale efecte juridice care excedeaza sanctiunea penala, reglementand decaderi,_interdictii sau _incapacitati care _rezulta din condamnare.” Din aceasta perspectiva, |consideram ca initiativa legislativa respecta cadrul constitutional si jurisprudenta Curtii Constitutionale, instituind o serie de conditii care odata indeplinite cumulativ atrag interdictia unui cadru didactic de a mai desfașura activitati in sistemul public de invatamant. Consideram oportuna o astfel de masura, tinand cont de necesitatea ocrotirii valorilor sociale care caracterizeaza sistemul de invatamant, prin impunerea unor standarde de conduita necesare exercitarii profesiei de cadru didactic.

 Conditiile cumulative care atrag interdictia propusa sunt: (i) sa existe o condamnare penala | definitiva, (ii) sanctiunea sa fie reprezentata de o pedeapsa privativa de libertate, (iii) sa se fi |retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost savarsita cu forma de vinovatie a intentiei, (iv) interdictia de a mai activa in sistemul de invatamant preuniversitar și universitar sa subziste pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii.

 (i) sa existe o condamnare penala definitiva. Aceasta conditie prevede ca interdictia este incidenta cu privire la un cadru didactic numai in masura in care exista o hotarare de condamnare penala definitiva. Pana la ramanerea definitiva a hotararii penale, in conformitate cu principiile europene și nationale din materia dreptului penal, suspectul/inculpatul se bucura de o prezumtie de nevinovatie.

(i) sanctiunea sa fie reprezentata o pedeapsa privativa de libertate care presupune lipsirea de  libertate a infractorului pe timp determinat ori perpetuu”. Astfel, atata timp cat hotararea penala definitiva are ca obiect condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare concreta a executarii pedepsei ( suspendare executarii pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei), interdictia se va activa si va fi incidenta.

(iii) sa se fi retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost savarsita cu forma de vinovatie a intentiei. Este esential ca forma de vinovatie cu care s-a savarșit infractiunea sa fie intentia, retinandu-se atat modalitatea intentiei directe, cat si cea a intentiei indirecte. Conform art.

16, alin. (3): Fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul: (a)prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte; (b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. A contrario, interdictia nu va opera in situatia retinerii formei de vinovatie a culpei.

(iv) interdictia de a mai activa in sistemul de invatamant preuniversitar și universitar sa subziste pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii. tinand cont de faptul ca pedeapsa este un mijloc de reeducare, este de prisos a se mentiona ca odata cu intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii (reabilitare, amnistie, gratiere etc.) interdictia se va stinge.

 Interdictia va viza accederea in urmatoarele functii din sistemul public de invatamant: e in invatamantul preuniversitar: functie didactica, functie didactica auxiliara, functie de conducere, de indrumare si de control;

e in invatamantul universitar: functie didactica, functie didactica auxiliara, functie didactica cercetare;

 CONCLUZII

 Este esential de inteles faptul ca valorile din invatamant pot deveni realitati sociale numai in masura in care acestea sunt practicate și asumate de cadrele didactice. Or, o conduita in totala antiteza cu standardele pe care le impune o functie didactica, trebuie sa atraga de la sine interdictia unei persoane de a mai desfașura activitati in sistemul de invatamant.

 Aceasta interdictie reprezinta o garantie cu privire la conduita cadrelor didactice, insa se impun o serie de masuri conjugate care sa ateste ca un cadru didactic, atat la momentul angajarii in sistemul de invatamant, cat si pe tot parcursul carierei didactice se bucura de o inalta conduita, iar modul in care acesta se raporteaza la elevi sau studenti coincide cu standardele impuse la nivel principial de legislatia in vigoare.

 Proiectul de lege se afla, momentan, in dezbatere. Pentru a fi adoptat, acesta trebuie sa fie votat de parlamentari, legea sa fie promulgata de Presedinte si sa fie publicata in Monitorul Oficial.

Autor: Laura Galescu

Sursa: Portal Invatamant

Dosarele care îl pândesc pe noul şef al PSD, Liviu Dragnea. De ce numele Alinei Bica îi provoacă fiori!

Este arhicunoscut că noul preşedinte din Kiseleff este condamnat la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul. În această toamnă, completul de 5 judecători al ICCJ, condus de şefa instituţiei, Livia Doina Stanciu, a început judecarea apelului în dosar.

În motivele de apel, DNA a criticat “greşita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului Dragnea Liviu, cuantumul simbolic de 1 an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare, fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum“. În consecintă, DNA a cerut “aplicarea unei pedepse în cuantum concordant gravităţii faptelor“.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în acest caz de fostul procuror DNA Lucian Papici în septembrie 2013. Blestemele sau rugăciunile lui Dragnea de acum 2 ani de la Sfânta Parascheva au avut efect:

“M-am rugat pentru cei care au gândit rău cu dosarul ăla şi cu ce au gândit să facă. M-am rugat pentru toţi cei care au avut duşmănie în suflet şi au gândit rău”, a declarat atunci Liviu Dragnea la căpătâiul Sfintelor moaşte.

Doi ani mai târziu, procurorul de caz Lucian Papici a părăsit DNA şi riscă să fie anchetat penal în două dosare, unul dintre ele chiar la DNA. Detalii aici:

Dosarul uitat al lui Dragnea. Mai puţin cunoscută este însă o altă informaţie, deşi publică. În ordonanţa de disjungere din 8 decembrie 2014 a procurorilor DNA George Popovici şi Dănuţ Volintiru (şefii Secţiei I din DNA) din dosarul ANRP 1 (Autoritatea naţională de restituire a proprietăţilor) apare şi numele noului şef al PSD:

“În baza aceluiaş proces verbal de sesizare din oficiu (formulare tip pentru sesizările venite de la SRI -n.r.), din data de 15.10.2014, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, s-a reţinut în fapt că, în contextul în care inculpatul Ioan Niculae era cercetat într-un dosar al DIICOT, inculpatul a apelat în cursul anului 2013, prin intermediul vicepremierului Dragnea Nicolae Liviu la Bica Alina Mihaela, procuror şef DIICOT pentru soluţionarea favorabilă a dosarului sau pentru tergiversarea soluţionării până la intervenirea prescripţiei.

Bica Alina Mihaela în scopul tergiversării soluţionării dosarului penal care îl viza pe inculpatul Ioan Niculae a intervenit la procurorul de caz care avea în instrumentare dosarul pentru ca acesta să stopeze investigaţiile pe care le derula prin care a solicitat date privind utilizatorul unui anumit număr telefonic pe care îl folosea Dragnea Nicolae Liviu.

În schimbul acestui folos, inculpatul Ioan Niculae a oferit inculpatei Bica Alina Mihaela suma de 3,5 milioane de euro şi promisiunea celor doi de sprijinire pentru promovarea acesteia în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin ordonanţa din 15.10.2014 – dosar 446/P/2013 s-a dispus în această cauză începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (…), dare de mită (…), favorizarea făptuitorului (…) şi spălare de bani (…).”

Cazul pentru care ar fi intervenit fosta şefa a DIICOT Alina Bica, la rugămintea lui Liviu Dragnea, este dosarul Romgaz aflat în lucru chiar la DIICOT încă din 2012, la procurorul George Şpaiuc de la Secţia de combatere a criminalităţii economico-financiare în care patronul InterAgro, Ioan Nicuale, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, sustragere de sub sechestru şi spălare de bani.

În esenţă, cel mai bogat român este acuzat că i-a determinat pe foştii ministri ai Economiei, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, să îi dea gaze ieftine din producţia internă în detrimentul populaţiei care primea gaze mai scumpe importate din Rusia. Videanu este şi el acuzat în acest dosar, în schimb, Varujan Vosganian, nu.

Parlamentul a respins de 2 ori cererea DIICOT de începere a urmăririi penale în cazul lui. Potrivit unor surse judiciare, procurorii nu se vor lăsa păgubaşi şi vor cere şi a 3-a oară avizul Senatului pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Vosganian întrucât au elemente noi şi situaţia este inacceptabilă. În vreme ce Videanu ar fi apelat totuşi la o Hotărâre de Guvern ca să îi dea gaze ieftine lui Niculae, Vosganian ar fi semnat de-a dreptul ordine de ministru, deci ar fi şi mai vulnerabil.

Ioan Niculae este aflat acum în detenţie fiind condamnat în dosarul DNA privind finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale a lui Mircea Geoană din 2009, alături de fostul baron PSD din Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.

Dosarul Romgaz a debutat în ianuarie 2012 cu acuzaţii de subminare a economiei naţionale.

Infracţiunea de subminare a economiei naţionale a fost transformată în abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave o dată cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale în februarie 2014. În acest caz s-au făcut deja 3 expertize financiar-contabile. Prejudiciul estimat a scăzut de la 126 de milioane de dolari la 62 de milioane de euro.

Tocmai acest mega-dosar cu prejudiciu uriaş şi 40 de inculpaţi ar fi fost ţinta muşamalizării de către trioul Niculae-Dragnea-Bica. Preţul: 3,5 milioane de euro din partea lui Niculae către fosta şefă a DIICOT, Alina Bica şi promisiunea că va fi susţinuă la şefia Parchetului General de către magnat şi fostul vicepremier.

Ce s-a întamplat cu dosarul lui Dragnea de la DNA. Potrivit unui răspuns al Direcţiei Naţionale Anticoupţie, la solicitarea României Curate, “aspectele la care dvs. faceţi referire în solicitare (legate de Liviu Dragnea şi detaliate în ordonanţa din dosarul ANRP 1 de care am vorbit mai sus – n.r.) fac obiectul unei cauze penale aflate în lucru. Persoana menţionată de dvs. nu are calitate de suspect sau inculpat în alte cauze decât cele deja mediatizate”, a precizat DNA în răspunsul adresat jurnalistului RC.

Ce riscă Dragnea. Potrivit specialiştilor în drept consultaţi de România Curată, suntem în faţa unui “dosar greu” care ar putea dinamita şefia PSD. Mai multe variabile sunt în joc, printre care posibilitatea ca miliardarul Ioan Nicuale sau fosta şefă a DIICOT Alina Bica, ambii aflaţi după gratii, să deschidă gura şi să colaboreze cu procurorii ca să îşi uşureze situaţia juridica în dosarele penale cu care se confruntă.

Liderul PSD ar mai avea încă un dosar la DNA. Potrivit unor surse judiciare, în momentul în care a plecat din DNA, procurorul Lucian Papici avea în lucru un alt dosar penal aflat în stadiu incipient privindu-l pe Liviu Dragnea. Este vorba de un alt dosar privind presupuse fraude electorale.

Dosarul Bombonicăi. Fosta soţie a lui Liviu Dragnea a fost investigată pentru evaziune fiscală într-un dosar al Parchetului general condus de Tiberiu Niţu. Dosarul a fost deschis la sesizarea ANAF. Fiscul a reclamat că firma Hotel Turris SA, care operează hotelul cu acelaşi nume din Turnu Măgurele, nu ar fi plătit taxe către bugetul de stat, datoriile ridicându-se la peste 31 milioane de lei, adică 7,5 milioane de euro. Inspectorii fiscali ar fi găsit şi alte probleme. Printr-o decizie din 2009 a AGA a Hotelului Turris, clădirea hotelului şi terenul aferent ar fi fost transferate către Bombonica Dragnea, acţionarul majoritar al firmei, pentru 200 de mii de lei, deşi valoarea reală a imobilelor ar fi fost de 110 milioane de lei.

În martie anul trecut, Bombonica Dragnea a primit însă decizie de clasare. Soluţia este totuşi greu de contestat în condiţiile în care a fost emisă de Daniela Matei, sora judecătorului Ionuţ Matei, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Matei este judecătorul care l-a trimis pe fostul premier Adrian Năstase în spatele gratiilor (potrivit unor surse bine informate, magistratul Ionuţ Matei este considerat autorul moral al condamnării lui Năstase, deşi în completuri erau mai mulţi judecători) şi este văzut un magistrat foarte bun şi integru.

                                                                                Alex Costache

Traian Băsescu, vizat de cel puţin 20 de dosare penale

Majoritatea anchetelor care-l vizează pe fostul preşedinte Traian Băsescu au ca perioadă de referinţă momentul în care acesta ocupa funcţia de primar general al Capitalei.

Plângerile au fost depuse de către cetăţeni nemulţumiţi de modul în care Traian Băsescu gestiona anumite probleme în perioada respectivă.

Traian Băsescu va trebui să vină în faţa procurorilor de la Parchetul General pentru a da explicaţii pentru fiecare din cazurile respective.

Inventarul este departe de a se termina în cazul situaţiei dosarelor penale care-l vizează pe fostul şef de stat pentru că DNA, dar şi Direcţia de combatere a Criminalităţii nu au depus niciun fel de situaţie oficială cu privire la aceste anchete care-l au ca protagonist pe Traian Băsescu.

Verificările vin în contextul în care, în urmă cu câteva zile, procurorul general al României a declarat public că a dispus să se facă o situaţie a dosarelor penale care-l vizează pe Traian Băsescu.

  Preluare http://www.directproprietar.ro/Traian-Bsescu--VIZAT-de-cel-puin-20-de-DOSARE-PENALE