“Zestrea strămoşească a Maramureşului” poposeşte cu tradiţii din Mireşu Mare la BJPD în săptămâna dedicată activităţilor extracurriculare!

La Cursul cu numărul VIII „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, va fi  prezentată „Șezătoarea tradițională din Țara Chioarului”, cu elevi mirişeni, coordonator prof. Viuţa Dorca, prof. Emilia Pop şi prof. Ana Dragoş !

Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul Cursului Gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, cursanții au învățat să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, ața de cusut și mărgeluțe; au mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare.

            În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăguța Bârlea de la Școala Populară de Artă „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației le-a explicat și demonstrat cursanților care sunt etapele necesare confecționării complexului zgărdan cu colți de lup, cu „corigău” (linia în zig zag). Cursanții au învățat o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic și complex. Minuțiozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esențiale necesare finalizării podoabelor tradiționale, zgărdanelor tradiționale.

           

În partea a doua a cursului, participanții, avându-l ca ghid pe dl. șef de secție dr. Ilie Gherheș au (re)descoperit casele tradiționale din cele patru zone etnografice ale Maramureșului expuse la Muzeul Satului din Baia Mare, dar și expozițiile din incinta Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. D-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan a subliniat: „Mă bucur că participanții de la curs, indiferent de treptele ontice ‒ copilărie, tinerețe, maturitate, bătrânețe ‒ își doresc să (re)descopere valorile culturale căpătate moștenire de la străbuni. Sunt încântată că o parte dintre cursanți au venit cu copiii (bunicii și-au adus nepoții, părinții au luat parte la activitate împreună cu copiii lor, profesorii au participat cu elevii). Comunicarea și transmiterea între generații devin elemente indispensabile reactualizării patrimoniului cultural material și imaterial specific meleagurilor maramureșene. Revitalizând zestrea strămoșească a maramureșenilor vom învăța să respectăm și să prețuim ethos-ul autohton, mărcile identitare identificate în cele patru zone etnografice ale județului Maramureș, spiritul satului maramureșean. Îi mulțumesc doamnei instructor Pălăguța Bârlea pentru colaborare, pentru implicarea necondiționată, însă și domnului șef de secție Ilie Gherheș pentru explicații, pentru timpul petrecut cu cursanții. S-a îmbinat utilul cu plăcutul! Mă bucur că participanții la curs s-au simțit minunat, că au petrecut timpul în mod eficient!”

Program ‒ Curs 8 ‒ Cursul Gratuit: „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, Coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, joi, 21 aprilie 2016, „Șezătoarea tradițională din Țara Chioarului”, Grup de elevi de la Școala Generală „Mireșu Mare”, dir. prof. Lucica Mogoș, Profesorii coordonatori: Viuța Dorca,  Ana Dragoș, Emilia Pop, Cristina Mateaș, Gelu Dragoș; Invitată specială: rapsod Lucica Rus din Remeţi pe Someş, Sala Computeen, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, orele 15.00-17.00. Partener media Informaţia zilei de Maramureş

                                                                                           GDL

        

 Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.Joi, 14 aprilie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a

Maramure ului”, ș coordonat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchi an, cursan iiș ț au

învă at să realizeze zgărdane înnodate, fără ramă, apelând la ac, a a de cusut i mărgelu e; au ț ț ș ț

mers în vizită tematică la Muzeul Satului din Baia Mare; la Muzul Jude ean de Etnografie i Artăț ș

Populară din Baia Mare.

În prima parte a cursului, d-na instructor Pălăgu a Bârlea de la coala Populară de Artă ț Ș

„Gheorghe Chivu” din Sighetul Marma iei le-a explicat i demonstrat cursan ilor care sunt ț ș ț

etapele necesare confec ionării complexului zgărdan cu col i de lup, cu „corigău” (linia în zig ț ț

zag). Cursan ii au învă at o altă tehnică specială elaborării unui zgărdan unic i complex. ț ț ș

Minu iozitatea, dexteritatea, răbdarea sunt câteva elemente esen iale necesare finalizării ț ț

podoabelor tradi ionale, zgărdanelor tradi ionale.ț ț

În partea a doua a cursului, participan ii, avându-l ca ghid pe dl. ef de sec ie Ilie Gherheț ș ț ș

au (re)descoperit casele tradi ionale din cele patru zone etnografice ale Maramure ului expuse la ț ș

Muzeul Satului din Baia Mare, dar i expozi iile din incinta Muzeului Jude ean de Etnografie i ș ț ț ș

Artă Populară din Baia Mare.

Cursul Zestrea strămoşească a Maramureșului n-are pauză nici de Sfintele Paşti !

Joi, 07 aprilie 2016, la Cursul Gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonat de doamna lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan (  foto ), cursanții au putut sesiza complexitatea, unicitatea, autenticitatea obiceiurilor maramureșene, frumusețea meleagurilor maramureșene. În cadrul prelegerii intitulate „Dinamica obiceiurilor maramureșene ‒ Țara Chioarului, Țara Maramureșului, Țara Codrului, Țara Lăpușului” s-au prezentat obiceiurile solicitate de cursanți: manifestările agrare „Tânjaua din Hoteni” ‒ Țara Maramureșului și „Udătoriul din Șurdești” ‒ Țara Chioarului. Totodată s-au avut în vedere obiceiurile, bucatele tradiționale specifice Țării Codrului, însă și ouăle „împistrite” [încondeiate] din Țara Lăpușului. Partea teoretică s-a îngemănat cu cea aplicativă. Cursanții au văzut fotografii pe tema dezbătută, au vizionat documentare etnologice realizate de coordonatoarea cursului în urma cercetărilor personale întreprinse pe teren. „Pe măsură ce trec anii, obiceiurile riscă să devină perimate, iar mutațiile funcționale se acutizează. Cu toate acestea maramureșenii, indiferent de zona etnografică, respectând cu sfințenie tradițiile căpătate moștenire de la străbuni, le practică an de an cu același entuziasm, cu aceeași bucurie lăuntrică. Tradițiile, obiceiurile devin o marcă identitară a maramureșenilor. Avem obligația morală de a confrunta trecutul cu prezentul pentru a-l putea propulsa spre viitor; de a respecta tradițiile, obiceiurile; de a le insufla tinerilor valorile strămoșești. Zestrea de suflet a maramureșenilor va dăinui de-a lungul timpului doar dacă va fi valorificată, păstrată, prețuită, (re)actualizată, transmisă tinerei generații”, a precizat d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan.

            PROGRAM CURS 7, Cursul Gratuit: „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, joi, 14  aprilie 2016, Coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, Sala Computeen, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, orele 15.00-17.00.

1. „Învățăm să realizăm zgărdane tradiționale maramureșene înnodate!” (fără ramă, alte modele, altă tehnică), Invitată: instructor Pălăguță Bârlea, Școala Populară de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetu - Marmației.

2. Vizită tematică la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare.

Parteneri media: "Informaţia zilei de Maramureş" şi blogul "Moara lui Gelu"

Vizite tematice în cadrul cursului cu numărul 4 “„Zestrea strămoşească a Maramureșului”

Joi, 24 martie 2016, la cursul gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, coordonat de lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, au avut  loc VIZITE  TEMATICE în Municipiul Baia Mare:

1. Vizită tematică la Turnul Sfântul Ștefan;

 2. Vizită tematică la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare;

3. Vizită tematică la Atelierul sculptorului băimărean Vida Gheza.

            Ghizii le-au oferit cursanților informații despre istoria, valorile culturale ale orașului băimărean. Deschiderea, profesionalismul, răbdarea, căldura sufletească a ghizilor băimăreni a sporit etuziasmul cursanților, oferindu-le, astfel, o experiență aparte, un plus de cunoaștere. Pe această cale, participanții și coordonatorul cursului le aduc mulțumiri ghizilor, inclusiv domnului prof. dir. Viorel Rusu, directorul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare, pentru bunăvoință.

            La următoarea întâlnire, joi, 31 martie 2016, între orele 15.00-17.00, la Biblioteca Județeană „Petre  Dulfu” din Baia Mare, Sala Computeen, vor participa un grup de copii din Petrova, coordonați de prof. Viorica Mihalca. Aceștia vor reconstitui nunta tradițională, respectând toate etapele. Demonstrația va fi în fața participanților.

PROGRAM CURS 5: „Nunta tradițională din Petrova ‒ Țara Maramureșului” (reconstituire), coordonator: prof. Viorica Mihalca.Partener media Informaţia zilei de Maramureş.

Cursul "Zestrea strămoşească a Maramureșului” a ajuns la a treia şedinţă

PROGRAM CURS 3: joi, 17 martie 2016,  cursul gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, Coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, Sala Computeen, Orele: 15.00‒17.00.

1. „Manifestările ritual‒magico‒simbolice aferente lunii martie: Baba Dochia, Măcinicii, Alexiile (Calendarul Popular)‒Evdochia; Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia; Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu (Calendarul Creștin). Asemănări, deosebiri, contaminări”. Prelegere: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan

2. Documentar etnologic: „Arta lemnului în Maramureș ‒ meșteri populari din maramureșeni”, Realizator: Delia-Anamaria Răchișan

3. Aplicație: „Zgărdane tradiționale maramureșene” (finalizare).

            Joi, 17 martie 2016, în cadrul cursului gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureșului” s-au prezentat manifestările ritual‒magico‒simbolice specifice lunii martie și întâlnite în diverse zone etnografice ale țării noastre. S-au menționat asemănările, deosebirile, contaminările care apar la nivelul unor manifestări interceptate în Calendarul Popular (Baba Dochia, Măcinicii, Alexiile) și în Calendarul Creștin (Evdochia; Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia; Sfântul Alexie, omul lui Dumnezeu).

   S-au amintit meșterii talentați în arta lemnului din Maramureș, atât meșterii contemporani, cât și meșterii care nu mai sunt, din păcate, printre noi. Reamintim câteva personalităţi marcante ale Maramureşului, meşteşugari care şi-au dedicat viaţa artei lemnului: constructorul de biserici şi restauratorul monumentelor din lemn Găvrilă Hotico Herenta, Ieud, Ţara Maramureşului; creatorii populari: Petru Godja, apelat Moş Pupăză, Valea Stejarului, Ţara Maramureşului; Pop Petru (Niţă), 84 de ani; Pop Gheorghe (Niţă), 58 de ani; Pop Petru (Niţă), 23 de ani, Breb, Ţara Maramureşului; Toader Bârsan, 71 ani, Bârsana, Ţara Maramureşului; Şerban Nicolae, 56 de ani, Rogoz, Ţara Lăpuşului; Man Niculae, 82 de ani, Buda Cătălin, 31 de ani, Buda Alexandru, 27 de ani, Târgu-Lăpuş, Ţara Lăpuşului, Alexandru Perța-Cuza, Țara Lăpușului,  Nicu Pop din Țara Chioarului. Partea teoretică s-a îngemănat cu cea aplicativă. Documentarele prezentate surprind dexteritatea meșterilor care cioplesc lemnul cald și realizează diverse obiecte (căuce, pecetare, sărărițe, linguri ornamentale etc.), porți tradiționale, troițe etc. O parte dintre documentarele etnologice, realizate de lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan sunt postate pe facebook, pe grupul cu acces la public, intitulat „Zestrea strămoşească a Maramureșului”. Cei care mai cred în valorile neamului strămoșesc, cei care prețuiesc meșteșugurile străvechi, tradițiile căpătate de la străbuni, vizionând documentarele, pot descoperi măiestria, căldura sufletului meșterului maramureșean care mai cioplește cu dalta lemnul, însă pot să (re)descopere și spiritul meleagurilor maramureșene.

Totodată, aproape s-au finalizat patru tipuri de zgărdane tradiționale maramureșene (s-a apelat la anumite motive: crucea Sfântului Andrei, cătane, horă, romburi, zermoaie, grebluțe, flori). Podoabele tradiționale maramureșene vor fi expuse, apoi fiecare cursantă va intra în posesia zgărdanului realizat de ea, având, astfel, o amintire de la curs ‒ primul zgărdan maramureșean confecționat cu propriile mâini. Confecționând zgărdane conștientizăm cât sunt de valoroase podoabele tradiționale românești, ne dăm seama cât timp se alocă realizării unui zgărdan și învățăm să îl prețuim mult mai mult pe meșterul popular, pe omul trăitor în lumea satului ‒ pe mama, pe bunica, pe femeia simplă, dar înțeleaptă din comunitatea tradițională.

La următoarea întâlnire, joi, 24 martie 2016, începând cu ora 15.00, vor avea loc VIZITE  TEMATICE în Municipiul Baia Mare:

1. Vizită tematică la Turnul Sfântului Ștefan;

2. Vizită tematică la Muzeul de Istorie și Arheologie din Baia Mare, dir. prof. Viorel Rusu;

3. Vizită tematică la Atelierul sculptorului băimărean Vida Gheza, Ghid: Vera Vancea.

La Cursul “„Zestrea strămoşească a Maramureșului” s-au confecţionat zgărdane tradiționale maramureșene

 Cursul Gratuit  „Zestrea strămoşească a Maramureșului”, cursul nr.  2 din10 Martie 2016,     orele: 15.00-17.00, Coordonator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan, Sala Computeen, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare  a avut următorul program:

 1. „Pecetarele de lemn din Maramureș între unitate și diversitate‟, Prelegere: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchișan.

2. Documentar etnologic: „Prescura cu 7 pupi din Breb, Țara Maramureșului‟, Realizator: Delia-Anamaria Răchișan.

3. Aplicație: „Învățăm să realizăm zgărdane tradiționale maramureșene‟! (consolidare), Invitate: prof. leana Rednic și eleve din Giulești, Valea Marei, Țara Maramureșului.

PARTENER MEDIA Informaţia zilei de Maramureş