Zelenski vrea compromis pentru respectarea limbilor minorităților: ”Respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine…Semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România”

Chestiunea neutralităţii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia, este ”studiată în profunzime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat unor mass-media ruse independente, în care a menţionat printre altele că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor. Interviul a fost cenzurat de Moscova. Zelenski l-a postat pe canalul său Telegram.

Unul dintre elementele negocierilor priveşte ”garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostru”, a spus Zelenski în interviu, potrivit agenţiilor AFP şi EFE. ”Suntem pregătiţi să-l acceptăm. Acest punct al negocierilor (…) este în discuţie, este studiat în profunzime”, a indicat el.

”Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.

Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate.

”Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe” ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.

A atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în Parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.

Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască Peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune ”trebuie abordată şi soluţionată”.

El a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de ”respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”. ”Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a semnalat preşedintele ucrainean.

Sursa: Agerpres

România va avea o nouă sărbătoare naţională pe 18 decembrie

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege care prevede declararea şi ridicarea zilei de 18 decembrie la nivel de sărbătoare naţională, ca Ziua Minorităţilor Naţionale din România.

Proiectul privind declararea şi ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a zilei de 18 decembrie, ca Ziua Minorităţilor Naţionale din Români a fost adoptat cu 279 de voturi „pentru" şi 4 abţineri, informează Gândul.

Proiectul de lege prevede că anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei Minorităţilor Naţionale din România, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

 „Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor dedicate sărbătoririi acestei zile", se arată în proiectul de lege.

În România, dreptul la identitate este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de către Constituţie. De asemenea, ziua de 18 decembrie este sărbătorită în fiecare an, aşa cum prevede şi Hotărârea de Guvern nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie Ziua Minorităţilor Naţionale din România, putând vorbi de existenţa unei tradiţi în acest sens, potrivit expunerii de motive.

 Adunarea Generală a ONU a adoptat, pe 18 decembrie 1992, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, au precizat iniţiatorii, în expunerea de motive, motivând astfel alegerea date de 18 decembrie.

 Camera Deputaţilor este for decizional.

Preluare http://www.descopera.ro/dnews/16827419-romania-va-avea-o-noua-sarbatoare-nationala-pe-18-decembrie

Ce crede Traian Băsescu despre modul în care sunt tratați românii în Serbia, Bulgaria și Ucraina? A răspuns la această întrebare la Izvoru Mureșului

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, marți, la Izvoru Mureșului, județul Harghita, că România trebuie să aibă în continuare o politică externă orientată spre reciprocitate în ceea ce privește problematica minorităților, cu referire la situația românilor din jurul frontierelor țării, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

El a declarat că țări precum Ucraina, Serbia sau Ungaria își pierd din credibilitate în relația cu România, neacordând minorităților românești drepturi.

"Sunt niște realități în jurul nostru care ne obligă să așezăm politica legată de minoritățile din jurul frontierelor între prioritățile de politică externă.

Aici trebuie să fie doi parteneri care să înțeleagă și eu cred că toate aceste țări, fie că vorbim de Ucraina, de Serbia, de Ungaria pierd în credibilitate în relația cu România, neacordând minorităților românești drepturi", a afirmat Băsescu.

" ...Noi nu putem să spunem decât un singur lucru: România trebuie să continue să deruleze o politică externă orientată pe reciprocitate. Drepturile pe care le au minoritățile în România trebuie să-și găsească un echivalent în comportamentul guvernelor din țările din jurul României", susține fostul șef al statului.

Traian Băsescu a reamintit "momentul dur" din 2012, al negocierilor purtate în cadrul unei reuniuni a Consiliului Miniștrilor de Externe pe tema acordulului de parteneriat al Serbiei cu UE.

"Cristi Diaconescu (fost ministru de Externe — n.r.) o să vină mâine (miercuri — n.r.) și o să vi-l povestească din interior. Cred că a ieșit din Consiliul Miniștrilor de Externe cel puțin de zece ori să spună: toate statele fac presiuni să fim de acord cu începerea negocierilor de către Serbia, iar noi am menținut continuu mandatul pe care i-l dădusem și anume că România nu poate fi acord până nu se semnează un acord cu privire la tratamentul minoritarilor români din Serbia. Din păcate, acordul s-a semnat și România a ridicat obiecțiunea pentru Serbia, dar Guvernul de la Belgrad nu implementează acel acord. Și peste câțiva ani va ajunge să termine negocierile și se va trezi cu acordul în față Belgradul", a afirmat fostul președinte.

El a adăugat că se îndoiește că, vreodată, "vreun guvern al României va ceda la implementarea acelui Acord care s-a semnat ca o condiție ca România să-și schimbe poziția cu privire la începerea negocierilor de aderare de către Serbia".

"Iată, sunt niște realități în jurul nostru care ne obligă să așezăm politica legată de minoritățile din jurul frontierelor între prioritățile de politică externă", a spus fostul președinte.

Traian Băsescu a adăugat că state vecine din jurul țării noastre, fie că e vorba de Ucraina, Serbia, Ungaria, "pierd în credibilitate în relația cu România neacordând minorităților românești drepturi".

"Cum poți să spui, nu sunt români 250 de mii, 300 de mii de vlahi? Și dacă întrebi un demnitar sârb care e originea lor spune că nu știe", a declarat fostul șef al statului.

 Despre Bulgaria, Băsescu a spus că autoritățile de la Sofia "au problemelor lor cu minoritatea turcă", dar trebuie să țină cont și de "realitatea pe care o au acolo, circa 100-150 de mii de minoritari români".

"Iar Ungaria cred că a depășit niște limite în intervenționismul ei politic prin declarații publice, legat de așa-zișii oropsiți minoritari maghiari din România, dar nu se uită că românii din Harghita, Covasna și Mureș nu au drepturi și resursă financiară cât au minoritarii maghiari date de la Guvernul României", a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că este nevoie, în privința românilor din jurul frontierelor țării, să se treacă chiar peste "înțelegerile cu diverse guverne".

"Spre exemplu, cu Ucraina avem 50 de burse acordate tinerilor ucrainieni să studieze în România, 50 de burse anual. Este prea puțin. Chiar dacă Guvernul de la Kiev nu este de acord, la reciprocitate, să mărim numărul de burse, România, probabil, va trebui să ia decizia să acorde 1.000 de burse anual. La fel cum s-a întâmplat cu Republica Moldova. În mod unilateral, an de an am mărit numărul de burse, de la 500 la 1.000, de la 1.000 la 2.000, de la 2.000 la 5.000, câte sunt astăzi. Acest lucru ajută la păstrarea limbii și culturii române pentru minorități", a mai declarat fostul președinte.

Preluare http://www.rgnpress.ro/rgn_14/index.php?option=com_content&view=article&id=18600:ce-crede-traian-bsescu-despre-modul-cum-in-care-sunt-tratai-romanii-in-serbia-bulgaria-i-ucraina-a-rspuns-la-aceast-intrebare-la-izvoru-mureului&catid=47:politic&Itemid=78