Se afișează postările cu eticheta pleacă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pleacă. Afișați toate postările

duminică, 4 martie 2018

Pleacă milioane de români? Alții la rând, îi putem înlocui cu refugiați

România este pe locul doi în lume la emigrație, după Siria. Propoziția, în simplitatea ei, se încadrează între cele care îți îngheață judecata pentru o clipă.
Este vorba de un raport ONU, deja cunoscut, care estimează că numărul românilor care au plecat din ţară din 2007 până în 2017 este de aproximativ 3,4 milioane de oameni. De când România a intrat în Uniunea Europeană, cea mai mare schimbare aceasta este: de țară. 17% din populație a plecat. Dacă îi luăm în calcul și pe cei plecați dinainte de 2007 – pentru că vizele pentru UE s-au eliminat în 2002 -, putem estima că cel puțin un sfert din populația României a plecat să trăiască în străinătate.
Raportul ONU nu este nou, a apărut anul trecut și s-a tot vorbit de el, fără să se întâmple nimic. Citi acest raport așa cum privim icebergurile care se apropie de Titanic: incapabili, ca țară, ca popor, să oprim atacul cifrelor din ce în ce mai agresive. Raportul ONU a revenit în actualitate cu ocazia conferinței finale a unui proiect internaţional de cercetare, numit „Move”, fiind citat de Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI). Ce ne spune Luciana Lăzărescu? Că această pierdere masivă de populație nu a fost compensată de imigrație, adică de străini sosiți în România. La sfârșitul anului trecut, străinii stabiliți în România erau de aproximativ 117.000, România fiind pe ultimele locuri la rezidenții din afara UE.
SURPRIZĂ! IMIGRANȚILOR LE PLACE ÎN ROMÂNIA: «VREM SĂ RĂMÂNEM AICI ȘI SĂ MUNCIM»
Puse în oglindă, cele două cifre, de plecați și sosiți, sugerează căutarea unui echilibru. ”Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu.”, s-a mai afirmat în conferința finală a proiectul „Move”. Să ghicim: să facem ca Germania, care a primit câteva milioane de imigranți pentru a combate catastrofa demografică?
Așa să facă România să își vadă numerele înapoi în statistici?
În aceeași zi, o știre care se potrivește ca o mănușă în context: Germania a propus ca numai țările care acceptă imigranți să primească fonduri europene, iar Italia și Franța au fost imediat de acord.
E simplu și pare avantajos: au plecat 3,4 milioane de români? De ce nu primiți câteva milioane de refugiați în loc? Pare o teorie a conspirației, de înlocuire controlată a populației României cu populație arabă. Dar realitatea bate teoria: milioane de români continuă să plece, în timp ce milioane de arabi și africani fac presiune la porțile Europei. Natura are oroare de vid, spunea Aristotel. Orice spațiu lăsat gol tinde să fie umplut.
Sorin Cehan – Jurnalul Românesc

marți, 20 noiembrie 2012

10% din profesori au plecat. Restul?!


În ultimii trei ani, din învățământ „au dispărut“ peste 40.000 de cadre didactice. Ce cale au apucat acești oameni și ce i-a determinat să renunțe la „cea mai nobilă profesie“?
Anca Radian, fostă profesoară de istorie pentru ciclul gimnazial, spune că, „e greu să arăt cu degetul spre un singur motiv. Salariul era batjocură, elevii sunt sub orice critică, în pauze nu auzeam decât bârfe. Eram convinsă că pot demonstra că se poate face ceva în sistemul ăsta absurd, așa că pierdeam mult timp căutând metode de a atrage copiii spre materia mea. La un moment dat, am realizat că îmi ratez viața încercând să mut munții din loc. Am avut o șansă și am luat decizia corectă. Am plecat.“ Șansa a constat în intrarea într-un proiect cu finanțare europeană câștigat de un ONG clujean. La câteva luni de când a început colaborarea pe proiect, și-a dat demisia din învățământ.
În alt capăt al țării, în Iași, Vera Tudosie s-a retras și ea, anul trecut, „fără niciun regret“. „Mi-a plăcut mult meseria asta și am făcut multe eforturi să ajung titular pe un post decent. Și totuși, nu mai aveam timp pentru nimic, eram epuizată de dezinteresul generalizat al elevilor, profesorilor, directorilor, inspectorilor... Apoi, aveam două masterate în matematică, simțeam că merit mai mult.“ Acum are o mică firmă de IT, pentru care și soțul său a renunțat la meseria anterioară.
Spune că poate în sfârșit să petreacă timp cu cei doi copii și că, în privința câștigurilor, nu există termen de comparație. Pe de altă parte, povestește cazul unei colege care și-a luat concediu fără plată (legea le permite profesorilor să lipsească de la catedră un an de zile), iar acum a ajuns să lucreze în agricultură, în Germania, „de unde a jurat că nu se mai întoarce. Și ca ea sunt multe“.
4 din 10 profesori își fac bagajele
Întrebați ce cred că vor profesa peste cinci ani, 41% din respondenții sondajului „Viața tânărului profesor”, realizat acum câteva luni de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, au declarat că vor renunța, cu siguranță, la învățământ (în timp ce, detaliu deloc de ocolit, 29% spun că încă nu s-au decis).
Ce vor face după încheierea carierei la catedră? Fie se văd tot în țară, dar activând în mediul privat (60% din opțiuni), fie vor alege să plece din țară (25%), fie, a treia cea mai populară opțiune, își vor lansa propria afacere (10%).
Principalele motive ale evadării din sistem sunt, în ordine, salariul prea mic, dotarea slabă a şcolilor, lipsa de respect faţă de profesori și incoerenţa legislativă. (Un alt motiv, nu întotdeauna valabil și nici transparent, este valoarea mare a șpăgilor acordate pentru un loc de titular, de ordinul miilor de euro).
Potrivit reprezentanților Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, „calitatea personalului continuă să fie o problemă la nivelul întregului sistem. Astfel, lipsa cadrelor didactice calificate, a celor titulare, precum şi lipsa abilităţilor privind activitatea de cercetare ştiinţifică constituie motivele cele mai importante de neîndeplinire a nivelului minim de calitate din școli. La fel, aproape 1 din 6 cadre didactice sunt noi, iar aproape un sfert fac naveta - această stare afectând negativ rezultatele elevilor.“ Conform calculelor instituției, fluctuația personalului din educație ajunge la 30%-40%. Preluare capital.ro

                                                                                  Cristian LAURENTIU

marți, 28 august 2012

Cunoscutul solist Cristi Minculescu părăseşte Iris


Solistul trupei Iris, Cristi Minculescu, părăseşte grupul începând cu data de 3 septembrie, informează un comunicat oficial al formaţiei postat pe facebook. Toni Şeicărescu (Direcţia 5) este anunţat ca noul solist al trupei, se mai arata în acelasi comunicat.
Iris au sărbătorit 35 de ani anul acesta în cadrul unui concert susţinut în Piaţa Constituţiei.Agerpres