Se afișează postările cu eticheta propune. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta propune. Afișați toate postările

marți, 12 aprilie 2022

Papa Francisc propune un armistițiu de Paști în Ucraina

 

Papa Francisc a îndemnat Moscova și Kievul să ajungă un armistițiu de Paști în Ucraina, care să ducă la negocieri pentru o pace durabilă, scrie Mediafax.

„Lăsați armele jos!”, a spus Papa la finalul slujbei din Duminica Floriilor pentru romano-catolici, la care au asistat zeci de mii de oameni în Piața Sfântul Petru, în Vatican.

„Să înceapă un armistițiu de Paști. Dar nu pentru a ne reînarma și a relua luptele, ci un armistițiu pentru a ajunge la pace prin negocieri reale”, a spus Papa citat de Sky News.

Mai multe runde de negocieri au avut loc în Belarus sau prin legături video de la începutul războiului, în luna februarie.

Până acum, delegațiile nu au reușit să ajungă la un acord de încetare a focului.

                                                                                        C.L.L.

joi, 12 martie 2020

USR Maramureș propune 15 măsuri pentru limitarea răspândirii virusului Covid-19



 În plină criză politică și epidemiologică avem nevoie de calm, organizare, asumare și acțiune. Noul coronavirus se răspândește foarte rapid în rândul populației din România și din întreaga lume. Autoritățile se mobilizează, dar este clar că fără înțelegere din partea cetățenilor, nu vom putea limita efectele pandemiei prea repede.

În primul rând, este crucial să ascultăm și să aplicăm întocmai sfaturile medicilor:
* să stăm, pe cât posibil, acasă, limitându-ne ieșirile doar la cele cu adevărat necesare (aprovizionare cu alimente de bază, deplasarea la serviciu și pentru urgențe medicale);
* să ne spălăm mâinile cât mai des posibil cu apă și săpun (cel puțin 20 de secunde);
* să dezinfectăm suprafețele din jurul nostru cu soluții pe bază de alcool cu concentrație de minim 60% sau clor;
* să nu ne atingem gura, ochii și nasul decât dacă avem mâinile curate.

Din păcate, însă, mulți părinți și bunici din Baia Mare au luat cu asalt parcurile și locurile de joacă pentru copii, deși acest comportament prezintă riscuri majore pentru sănătatea lor. Chiar dacă școlile, grădinițele și creșele s-au închis, medicii atrag atenția că e de preferat ca cei mici să stea în casă, cât mai izolați, pentru a fi feriți de boală.

Nu este cazul să intrăm în panică, să golim rafturile magazinelor sau ale farmaciilor, dar trebuie să fim responsabili cu noi înșine și să respectăm recomandările autorităților și specialiștilor.

USR Maramureș solicită autorităților locale, agenților economici și tuturor factorilor responsabili din județul Maramureș să ia TOATE măsurile necesare pentru a preveni răspândirea virusului în rândul populației și propune următoarele soluții administrative și epidemiologice:

1.        Inventarierea și pregătirea, în regim de urgență, a tuturor spațiilor care ar putea găzdui persoane aflate în carantină (unități medicale sau școlare nefolosite, locuințe sociale, cămine studențești, internate școlare, cazărmi militare, hoteluri etc.);
2.        Constituirea, la nivelul Poliției Locale a unor patrule care să depisteze și să avertizeze persoanele aflate în aer liber cu copiii (în parcuri sau locuri de joacă) asupra pericolelor la care se expun;
3.        Limitarea numărului de persoane în instituțiile publice și private care au program cu publicul și stabilirea unei distanțe de minim 2 metri între persoanele care stau la rând;
4.        Atunci când este posibil, limitarea activităților cu publicul ale instituțiilor publice și private și acordarea de asistență online;
5.        Dotarea fiecărei instituții publice cu soluție dezinfectantă, obligatoriu de folosit la intrare. În instituțiile cu regim privat (inclusiv magazine, restaurante, bănci, benzinării, mall-uri etc.), efectuarea de controale prin sondaj pentru a se asigura respectarea unei igiene riguroase. Aceste controale pot fi efectuate de Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratul Teritorial de Muncă și alte structuri publice cu atribuții de control.
6.        Amplasarea de dozatoare cu dezinfectant la semafoarele cu buton, în mijloacele de transport în comun și în stațiile de autobuz/troleibuz;
7.        Suplimentarea numărului de autobuze pe liniile mai aglomerate, pentru a limita numărul de pasageri din fiecare mijloc de transport în comun;
8.        Prelungirea facilităților pentru plata impozitelor de către cetățeni până la 30 iunie;
9.        Întocmirea unui recensământ al persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani, considerate a fi cele mai vulnerabile în fața noului Coronavirus, cu sprijinul instituțiilor responsabile (Casa Județeană de Pensii, Serviciul Public Asistență Socială, dar și CASPEV). Contactarea în regim de urgență a persoanelor identificate și asigurarea pentru acestea a unui stoc alimentar de bază, oferirea de medicamente și asistență medicală, acolo unde este cazul;
10.    Inițierea de urgență a unei campanii de informare despre Covid-19 în pungile de sărăcie și monitorizarea în permanență a acestor comunități prin asistenți sociali și  monitori sociali.
11.    Achiziționarea și păstrarea, de către primării, a unui stoc de alimente neperisabile, pentru urgențele sociale;
12.    Închiderea temporară a barurilor și restaurantelor după ora 20.00, precum și a tuturor centrelor comerciale, cu excepția magazinelor alimentare și a farmaciilor;
13.    Limitarea numărului de cumpărători în magazine, în funcție de suprafața magazinului;
14.    Derularea unei campanii de informare publică cu privire la necesitatea întreruperii tuturor activităților care presupun prezența mai multor persoane într-un spațiu restrâns, cum ar fi antrenamentele sportive, concertele sau petrecerile private;
15.    Reactivarea de urgență a cadrelor medicale pensionate, dacă asistenții și medicii activi vor fi depășiți ca număr de amploarea răspândirii virusului.

Suntem optimiști că vom reuși să depășim această perioadă de criză, dacă lucrăm împreună, dacă știm să comunicăm eficient interinstituțional, cât și cu populația aflată în risc major de expunere și dacă privim cu deschidere propunerile venite din diferite surse.

Cu respect și speranță,
Echipa USR Maramureș

12.03.2020

luni, 3 iunie 2019

Scriitorul Ioan Nistor Bud ne propune „Picături de umor – pentru orice muritor”


 La cei aproape 85 de ani, inginerul silvic Ioan Nistor Bud, originar din Dăneştii Chioarului (comuna Mireşu Mare), ne propune o nouă carte, dacă nu mă înşel, cea de-a douăzecea! Este cu atât mai valoroasă cu cât Domnia sa suferă de mai multe afecţiuni patologice, dar spiritul critic la tarele societăţii româneşti actuale şi umorul de calitate nu-i lipsesc.
M-am întâlnit deunăzi cu doi dintre „spiniştii” de forţă ai cenaclului epigramistic băimărean, prof. Ioan Şiman şi ing. Ioan Nistor Bud. Acesta din urmă mi-a oferit cea mai recentă carte a dumnealui, „Picături de umor – pentru orice muritor”, versuri umoristice, volum editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare în cadrul programului „Pagini contemporane”, coordonator prof. dr. Teodor Ardelean. Aceste versuri umoristice vin după volume de aforisme, catrene, epigrame, epitafuri.
Noua carte a lui Ioan Nistor Bud are trei secţiuni: „Epigrame pentru iubitorii de umor”, „Dueluri epigramistice”, „Confraţii despre mine şi eu despre ei”.
Acest recent volum, „Picături de umor”, se citeşte pe nerăsuflate deoarece Nistor I. Bud are ştiinţa de a-i „înţepa” elegant şi dureros în acelaşi timp, pe politicienii actuali, pe oamenii imorali (de toate soiurile), cărora nu le-ar strica să-şi îndrepte „ţinuta”.
Lor le este dedicată întreaga primă parte a volumului, în care catrenul „Definiţia epigramelor mele” este chiar o definiţie, construită însă antitetic (negativ-afirmativ) şi în formula cimiliturilor: „Nu e ţeapă să vă-nţepe / Nici săgeată să străpungă, / Nu-i nici taur să împungă / Şi nici fiară, se pricepe, / E o frunză de urzică / De vă pişcă, nu vă strică, / Că-n paharul cu necaz, / Vă strecor un strop... de haz”. Catrenul „Guvernanţii de azi” ne aminteşte că demnitarii sunt preocupaţi de satisfacerea propriilor nevoi şi uită cine i-a trimis în Parlamentul României: „Cei ce vin la guvernare / Beau, mănâncă după plac / Şi ne scot din buzunare / Pân’ şi banii de... colac!”; pe aceeaşi temă este epigrama „Cu gândul la vremuri”: „Votul meu îl pun la urnă / Pentru cel mai drept bărbat, / Care-n buzunar îmi scurmă / Pentru... vile şi palat”. Justiţia este şi ea un pic urzicată: „Condamnaţi la închisoare / Am avut şi noi destui, / Dar mai toţi cu suspendare / Că-n barou avem... şugui” („Unor magistraţi”); la fel fiscalitatea excesivă: „Nu-mi permit să fac la glume, / Dar vă spun ce văd pe axe, / Ţara noastră-i prima-n lume, / La... impozite şi taxe” („Locul României în lume”). Însă nici alţii, „anonimi” fără funcţii înalte, nu sunt mai breji: „Avem baroni ce strâng prosteşte, / Ba şi corupţi avem destui, / Un Ţepeş numai ne lipseşte / Şi-apoi să fie... treaba lui” („Ce ne lipseşte”), la baza corupţiei stând, bine instalată, minciuna: „Adevărul şi minciuna / Fiecare-şi vrea cununa / Doar că astăzi, din păcate / Din minciuni răsar... palate” („Puterea minciunii”). Maramureşul fiind o zonă geografică muntoasă şi autorul inginer silvic, în câteva epigrame Nistor I. Bud atinge fenomenul dureros al tăierilor ilegale de păduri; una dintre acestea este epigrama „Consecinţe ale mafiei lemnului”: „Codrii i-au tăiat la rând / Ziua, noaptea tot furând / Şi-au rămas versanţii goi / Şi... potopul peste noi!”. O altă meteahnă greu de învins persiflată în carte este alcoolismul: „Un cetăţean plin de arţag / De-un caragialian calibru, / La el mersul în zig-zag / E starea lui de echilibru” („La braţ cu Bachus”). Nici sexul frumos „nu mai e ce-a fost” şi e şi foarte grăbit: „Elevele cu fuste scurte / Îşi pun ochii şi pe moşi / Care nu pot face curte / Da-s cu ochii... alunecoşi” („Atracţie”) sau: „Nu era deloc fricoasă / Şi ştia ce este datul / Dar păşind tiptil, sfioasă / Fata blândă-mi rupe... patul!” („Isprava fetei”). Tot în acest prim compartiment al volumului, sunt epigrame despre alte vicii: furtul, fumatul, birocraţia, drogurile, mita, lenea, bârfa, limbuţia, parvenitismul, nepotismul ş.a.
În a doua diviziune a cărţii, „Dueluri epigramistice”, sunt reunite epigrame cu adresă, între autor şi colegii spinişti, între autor şi colegii din ţară sau prieteni. Dintre cei angajaţi în schimbul de replici, îi putem aminti pe Lucian Perţa, Paul Antoniu, Ioan Şiman, Viorica Găinariu-Tazlău, Iancu Ţelpar. Doar un exemplu voi da. Actorul epigramist Paul Antoniu îi scrie lui Nistor I. Bud: „Cu poantele ce-aveţi sub clop / Vă spun la toţi: sunteţi în plop! / Cu voi fiind soarta prea crudă / Puteţi striga: suntem în Bud(ă)”, la care replica epigramistului Nistor I. Bud este la fel de inspirată, dar destul de decentă: „N-ai talent, că nu ai muze, / Cei din club nu te acuză, / Dar cuvântul ne amuză / Că prea des îl porţi... pe buze”.
În partea de încheiere a cărţii, „Confraţii despre mine şi eu despre ei”, găsim versuri de inspiraţie ocazională, compuse de autor şi de confraţii de literă la diverse evenimente culturale, între care, festivaluri de epigramă, manifestări prilejuite de aniversări, etc., precum şi unele adresate persoanelor dragi, familiei.
Iată câteva din epigramele dedicate autorului cărţii:
„Învăţat cu plaiuri verzi / Peste văile obscure, / Te descurci cât vezi pădure, / Dar într-un catren te pierzi” (Ioan Şiman, Unui silvicultor epigramist, rev. „Epigrama”); „Cu scrieri despre pădure / Prietene, ai dat-o-n gol / Că început-au să te-njure / Toţi amicii din... Ocol!” (Romulus Filip, Riscul meseriei, vol. „Filipice”); „Nu ştiu cum să-l creionez, / Publicat cam des se vede, / Cum să nu-l invidiezi / Când se ţine atât de verde!” (Viorica Găinariu, Secretarului Spinului, dl. Nistor Bud, care are o diplomă de excelenţă în silvicultură, vol. „15 ani de catrene”).
Volumul „Picături de umor” este prefaţat, ca şi anteriorul şi multe altele, de către Ioan Şiman, care scrie: „Cartea de faţă este un mijloc să ne bucurăm de acurateţea gândirii şi scrierii stimatului nostru coleg. Este un mare cronicar al creaţiilor noastre. Îi mulţumim pentru tot ce a scris şi va scrie şi-i dorim mulţi ani cu sănătate şi bucurii”.
Mai departe..., las cititorului bucuria de a descoperi şi savura epigramele, madrigalele şi alte versuri umoristice ale consăteanuilui meu, Nistor I. Bud.


                                                                Gelu DRAGOŞ




sâmbătă, 12 august 2017

CLIPE (efemere) ne propune Ligia Dalila Ghinea


 Poeta Ligia Dalila Ghinea ne propune cartea de poeme „Clipe”, Editura Century Image,  Braşov, un număr de 65 de poezii, dedicate copiilor ei, Laura Elena şi Robert Gabriel. Nu aflăm nimic despre autoare şi nu are referinţe critice, dar poeziile ei sunt frânturi de gânduri, de viaţă trăită, de regrete la pierderea celor dragi. Şi totuşi „săpând” puţin mai adânc aflăm că Ligia Dalila Ghinea a terminat în 1988 Filologia, este originară din Cetatea Băniei, este la catedră de peste 25 de ani şi participă la Cenaclul literar „Buna vestire” din Miercurea Ciuc, unde locuieşte în prezent.

Marea majoritate a poeziilor sunt scurte, deranjant de scurte („Între noi”, „Din genune”, „Suav”, „Muguri”, „Nu-mi lua”, „Din genune”, „Sublime”, „În zori”, „Suflet şi trup”„Nor”). Exemplific: „Azi,/Îmi e nor/În calendar.../Iar vremea trece/În zadar!” (Nor); repet, poezii minuscule, poezii întrerupte parcă brusc ca o potecă de munte de o prăpastie adâncă, poezii care nu continuă ideea poetică... nu dezvoltă mesajul pe care poeta doreşte să-l transmită cititorilor...

Citindu-le pe toate poeziile Ligiei Dalila Ghinea de mai multe ori, ai impresia şi senzaţia că ai de-a face cu poezii selectate de învăţătoare pentru serbarea de sfârşit de an şcolar la clasa a IV-a, ceea ce nu-i rău până la urmă.

Poeta abordează diferite teme şi subiecte: natura ( „De-aş striga”, „Muguri”, „În grădina mea”, „A primăvară”, „În zori”, „Mi-e dor”); dragostea pentru iubit, dragostea carnală („În noapte”, „Abis”, „Fulgii”, „Regăsire”, „Noi”, „Perfect”, „În sărut”, „Sublime”); poezii pentru copiii ei dragi („De-aş fi artist”, „Dor”); părinţilor iubiţi („Cuvânt de dor”, „Mai ştii?”, „Retorică”) ş.a.

Din poezia „Uneori” aflăm de la poetă ce a determinat-o să scrie: „Uneori, când gândurile nu mă mai încap,/Mă aşez la masă să scriu şi să tac./O floare şi un cânt îmi ţin companie,/Până ce primăvară va să fie!”

Câteva dintre poezii îi sunt aduse memoriei tatălui dispărut: „Mai ştii, tată, casa noastră, /Florile de la fereastră?//Dar pe mama, o mai ştii,/ Prin odăile pustii,/ Cum nu-i doarme sufletul,/ Cum nu-i poate umbletul?// Mai ştii, tată, viaţa noastră/ Şi lumina din fereastră?/
Stă mereu aprinsă, tată,/ Să te întorci ca altădată!// Căci pe mine nu mă ştiu,/ Şi mi-e gândul iar pustiu,/ Că-ntr-o toamnă ai plecat/ Neîmpăcat, neluminat...// Şi mai ştiu, tată, mai ştiu,/ Că mi-e frig şi mi-e târziu.” (Mai ştii?)

După lecturarea poeziilor care au muzicalitate prin rime, rămâi cu puţine versuri care să-ţi atragă atenţia, să-ţi fie dragi prin metaforă şi mesaj, să le pui în colţul inimii tale: „Lumina răsare în suflete iar,/Şi viaţa, se pare, nu trece în zadar...” (Vers de fluier); „Ne întâlnim o clipă, se face caldă ploaia/Şi dorul, cerul, noaptea, cu noi se contopesc.” (Regăsire); „Şi mai ştiu că-ţi place/ când privesc stelele/ şi se face târziu, în noapte,/ şi în noi e lumină.// Te ştiu,/ Mai ales/ în îmbrăţişare te ştiu...(În îmbrăţişare); „îţi vin cu trandafiri, în trup,/să fii arcuş şi cântecului/ să dăm glas/ şi strune,/ să cânte al nemuririi ceas,/ când în sărut se mistuie vecia.// Cuprinşi de taina nopţii sfinte,/ în care îmbrăţişaţi noi ardem/ca o lumânare,/ şi clipa să o înveşnicim în noi,/ să nu mai plece ca un peregrin.// Se mistuie vecia în sărut,/ când mă cuprinzi în braţe,/ ca-n-tr-un joc străvechi,/ şi-n suflet şi în gând/ eu îţi fac loc,/ şi-n trup, cu trandafiri, îţi vin.// Când în sărut se mistuie vecia,/ sublimă clipă,/ şi fecundă întrupare,/ desăvârşită,/ sfântă îmbrăţişare.../Căci în sărut se mistuie vecia”. (În trup).
De remarcat ştiinţa şi strădania editurii braşovene în a tipări în condiţii grafice, peste nivelul multora dintre poeziile Ligiei Dalila Ghinea, ceea ce face ca până la urmă să fie o carte interesantă de lectură pentru copii şi adolescenţi, într-o după masă plictisitoare sau ploioasă.

                                                                        de Gelu DRAGOŞ